Elena Udrea a depus un proiect de lege prin care vrea modificarea Codului Penal in asa fel incat denunturile privind fapte de coruptie sa nu poata fi facute decat in termen de trei luni de la data comiterii faptei, iar faptuitorului care face denuntul sa i se confiste banii sau bunurile obligatoriu. Amintim ca Udrea este trimisa in judecata pentru fapte de corupte in dosarele Microsoft si Gala Bute, ambele bazate pe denunturi.
Initativa legislativa a fost depusa la Camera Deputatilor pe 7 septembrie si este sustinut de 34 de parlamentari de la PSD, PNL, UNPR si neafiliati.
Redam prevederile proiectului:
Dupa articolul 309 se introduce un nou articol, 309^1, cu urmatorul continut:
„alin (1): Faptuitorul care a luat la cunostinta sau a savarsit sau a participat la savarsirea infractiunilor prevazute de art. 289-292, 297, 301 (n.r. este vorba despre: luare si dare de mita, trafic de influenta, cumparare de influenta, abuzul in serviciu si conflictul de interese) nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai tarziu de 3 luni de la data savarsirii acesteia.
alin (2) Banii, valorile sau orice alte bunuri, care au fost obtinut nelegal de faptuitorul care a efectuat denuntul in conditiile mentionate la alin. 1 se confisca obligatoriu, iar cand acestea nu se mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent”
Ce sustine Udrea in expunerea de motive (fragmente):
„Scandalurile din presa si din societatea romaneasca tot mai dese, legate de tratamente judiciare discriminatorii aplicate anumitor persoane aflate, teoretic in aceeasi situatie juridica, impun initierea acestui proiect de lege menit a asigura o stabilitate si predictibilitate in ceea ce priveste efectuarea unei anchete penale, pentru a preveni „furnizarea” de eventuale fapte penale de catre cei care se afla in situatia de a fi investigati de autoritatile statului si care incep „sa-si aminteasca” presupuse fapte petrecute in urma cu ani de zile, numai pentru a-si asigura libertatea sau chiar produsul infractiunii.
Imunitatea absoluta a denuntatorului, asa cum a fost reglementate pana in prezent, a condus la situatii absurde, cand persoane cercetate penal, pentru diverse infractiuni, au ajuns sa formuleze astfel de sesizari privind presupuse fapte de coruptie petrecute si cu 10 ani in urma, ajungand sa obtinna in acest fel diverse beneficii, unele nemeritate si imoral acordate, inclusiv pastrarea produsului infractiunilor, motiv pentru care se impune clarificarea procedurii prin reguli clare stabilite prin lege.
Astfel, de exemplu denuntarea unor infractiuni de mita se face de faptuitorul care regreta fapta comisa intr-un anumit termen de la comiterea faptei, stabilit de lege, termenul propus de 3 luni, si nu atunci cand acesta este cercetat pentru alte fapte grave de urmarire penala, deoarece in astfel de situatii seriozitatea si realitatea unor denunturi facute in conditii extreme devina una vadit discutabila.”