Alegerile parlamentare 2016! Mai avem puţin şi mergem la colindat cu buletinul

Executivul a decis în şedinţa de guvern de miercuri, 31 august, data alegerilor parlamentare din acest an. Scrutinul a fost fixat pentru ziua de 11 decembrie, anunţarea datei stârnind, cum era de aşteptat, un val de declaraţii politice pro şi contra. Contrar opiniilor de la Centru, în Bistriţa-Năsăud politicienii au aceeaşi opinie: nu este bună data alegerilor.

Variantele luate în calcul au fost datele de 27 noiembrie, 4 decembrie şi 11 decembrie, PSD dorind una dintre primele două variante, în timp ce PNL a susţinut că alegerile nu pot fi organizate decât pe 11 decembrie, timpul fiind prea scurt. „Au fost consultări ale premierului cu partidele. Data a fost stabilită pentru că s-a observat că există o majoritate de partide care susţin această dată – PNL, UDMR şi PMP, pe când ziua de 4 decembrie era susţinută doar de PSD şi ALDE”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Conform Constituţiei, alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult trei luni de la expirarea mandatului forului legislativ.

Următoarele alegeri, de Crăciun?

Ziua alegerilor nu e agreată de PSD, al cărui preşedinte, Liviu Dragnea, a ameninţat că va respinge în Parlament bugetul pe 2017.

„Bugetele locale vor fi aprobate în aprilie-mai. Asta înseamnă că un trimestru din an va fi pierdut pentru comunităţile locale”, a declarat Dragnea. Liderul PSD spune că ar fi bine ca în viitor să fie aleasă o dată fixă pentru alegerile parlamentare.

Mai mult, în opinia senatorului PSD de Bistriţa-Năsăud, Ioan Deneş, dacă se va merge şi pe mai departe pe acelaşi raţionament de până acum, „ne vom trezi în anul 2020 că vom avea alegeri de Crăciun”.

El consideră că, indiferent de varianta aleasă, aceasta nu ar fi avantajat sau dezavantajat pe nimeni, cel mai important fiind cum vor reuşi fiecare dintre partidele politice să îşi mobilizeze propriul electorat.

„Desigur că raţionamentul pentru respingerea datei de 4 decembrie, spre exemplu, au fost sărbătorile (1 Decembrie – Ziua Naţională a României, n. red.). În orice variantă, prezenţa la vot şi rezultatul alegerilor depind de cât de puternice sunt mesajele pe care le transmit partidele politice pentru mobilizarea electoratului propriu”, a spus senatorul Ioan Deneş.

O decizie absolut legală

Alina Gorghiu, co-preşedinte PNL, spune că îi era indiferentă data pentru alegerile parlamentare, dar că 11 decembrie este o variantă mai bună, pentru că vor veni mai mulţi români la urne.

„Toţi liderii partidelor avem un interes: cu cât mai multă lume la vot, cu atât vom avea un Parlament mai legitim. Pentru că e o campanie de victimizare a PSD, vreau să vă spun că în 2012 alegerile au fost pe 9 decembrie. Asta este Constituţia. Dacă o să avem creier, o să o modificăm”, a precizat Alina Gorghiu.

Senatorul PNL de Bistriţa-Năsăud, Dorin Dobra, consideră că este necesară într-adevăr o modificare cu privire la modalitatea în care se poate stabili de către Guvern data alegerilor parlamentare, existând posibilitatea ca peste două sau trei cicluri electorale să ne trezim că alegerile vor fi de Sărbătorile de iarnă, însă, mai spune el, „nu este vina noastră că PSD descoperă abia acum că Crăciunul cade în fiecare an de 24 decembrie”.

Lăsând gluma deoparte, în opinia senatorului liberal, politicienii sunt întotdeauna tentaţi să interpreteze, creând conjuncturi, însă decizia Guvernului este absolut legală.

„Faptul că o dată sau alta avantajează sau dezavantajează pe cineva este o discuţie politicianistă. Soluţia pentru viitor ar fi un nou proiect de lege, elaborat după o consultare prealabilă cu Curtea Constituţională, care să permită alte reguli rezonabile de stabilire a datei scrutinului electoral, respectând totuşi durata mandatului Parlamentului, care este de patru ani, aşa cum prevede Constituţia”, a precizat pentru Gazeta de Bistriţa, Dorin Dobra.

Condiţii improprii pentru alegeri, dar şi pentru campanie

La rândul său, ALDE a reacţionat spunând, prin co-preşedintele Daniel Constantin, că executivul a stabilit data scrutinului electoral „conform cu dorinţa PNL”.

„Este încă un semnal că acest Guvern nu este independent ci face jocurile politice ale PNL”, a scris Daniel Constantin, miercuri, pe pagina sa de socializare.

El susţine necesitatea unui guvern politic care să aibă atât legitimitatea conferită prin votul românilor, cât şi o majoritate parlamentară.

„România are nevoie urgentă de un buget pentru 2017, dar cel mai grav ar fi ca aceşti aşa-zişi tehnocraţi să construiască bugetul cu care alt guvern va conduce ţara”, mai spune co-preşedintele ALDE.

Preşedintele ALDE Bistriţa-Năsăud, Ioan Ţintean, este de părere că legiuitorul şi executivul ar trebui să se gândească pe viitor în primul rând la oameni, inclusiv la cei care candidează.

„Dacă s-ar avea mai mult respect faţă de electorat şi candidaţi, s-ar putea fixa o dată în altă perioadă a anului. Sunt tot mai puţine condiţii propice desfăşurării alegerilor şi campaniei electorale, Personal sunt nemulţumit faţă de aducerea acestei date înspre iarnă”, a declarat Ioan Ţintean pentru Gazeta de Bistriţa.

La colindat, cu buletinul

O reacţie pe plan local a apărut şi din partea fostului liberal şi consilier local Alin Seserman. El spune că se aştepta ca premierul Cioloş să aibă altă abordare faţă de alegeri.

„Toate ţările normale au alegeri când vremea e bună. În mai, septembrie. Teoria asta cu mandatul pe patru ani fix al parlamentarilor este o banalitate. Alegerile se pot ţine in octombrie, iar parlamentul se poate întruni mai târziu. Atunci când e legal. Si în SUA alegerile prezidenţiale au loc cu două luni mai devreme decât începerea mandatului propriu zis. Peste patru ani când mergem la colindat, ne luăm buletinul cu noi”, a postat pe pagina sa de socializare, Alin Seserman.

Ce spune legea?

Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor prevede că data alegerilor se stabileşte prin hotărâre de Guvern, cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării. Chiar dacă legislaţia nu prevede reguli exacte referitoare la data la care trebuie să aibă loc alegerile, există totuşi câteva restricţii, după cum explică Septimius Pârvu, expert în buna guvernare şi procese electorale la Expert Forum.

Astfel, legea electorală prevede că alegerile se desfăşoară într-o singură zi, care poate fi numai duminica. De asemenea, Constituţia României prevede la art. 63 că noul parlament trebuie să se întrunească în maximum 20 de zile de la alegeri. Guvernul este cel care are rolul de a aproba, la recomandarea Autorităţii Electorale Permanente sau Ministerului de Interne, hotărâri care au legatură cu organizarea alegerilor, în cadrul perioadei electorale. Tot Guvernul are şi atribuţii legate de aprobarea cheltuielilor necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea alegerilor şi asigură prin intermediul unor instituţii, precum prefecturile, asistenţa tehnică pentru organizarea alegerilor.

Guvernul tehnocrat merge până la alegeri

Premierul Dacian Cioloş a explicat, după şedinţa de miercuri, că situaţia creată în legătura cu data alegerilor nu e din vina Guvernului şi că au fost presiuni pentru a duce alegerile mai spre toamnă. „Ar trebui un reper fix în Constituţie pentru a evita aceste calcule şi artificii. Noi o să ne facem treaba inclusiv pe buget. Aşa cum noi am primit un buget care era pregătit, şi noi vom pregăti un buget. Vom vedea dacă îl vom aproba sau îl vom lăsa guvernului viitor”, a declarat premierul Dacian Cioloş, într-un interviu la televiziunea naţională.

Referitor la speculaţiile privind o eventuală intrare a sa în politică, Dacian Cioloş spune că nu se va înscrie într-un partid politic şi nici nu va candida la alegeri, dar îşi încurajează miniştrii să se angajeze politic dacă doresc acest lucru, cu condiţia să renunţe la mandatul guvernamental în acest caz. „Acest guvern va merge până la alegeri. Mi-am luat un angajament şi am mai spus-o, văd că tot apar speculaţii, nu mă înscriu într-un partid, nu îmi fac un partid şi nu candidez la alegeri. Obiectivul meu e să mă duc până la capăt cu acest mandat”, a declarat Cioloş.

A doua zi după stabilirea datei alegerilor de către Guvern, Parlamentul s-a reunit în cea de a doua sesiune ordinară a acestui an şi ultima din legislatura 2012 – 2016.