Cazul fermierilor din Blăjenii de Sus, comuna Şintereag, care au intrat la începutul săptămânii trecute în greva foamei în faţa sediului Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, a ajuns în atenţia autorităţilor de la Bucureşti. Gestul extrem al fermierilor bistriţeni a fost ultima soluţie la care au mai putut apela, după ce au fost refuzaţi de către APIA, de la plata subvenţiilor pentru vacile de carne din rasa Aberdeen Angus, pe care le deţin.
Pentru a fi eligibili la sprijinul cuplat pentru bovinele de carne, o subvenție introdusă anul trecut, în valoare de 1.221 euro per cap de animal, tuturor fermierilor li se cere să facă dovada că vacile au fătat sau au avut un avort înainte de data de 15 iunie 2015. Cei la care animalele au fătat după această dată nu mai iau nici un euro din sprijinul acordat de către Uniunea Europeană.
În greva foamei, după un an de aşteptări
La începutul săptămânii trecute, Ioan Bălan, crescător de animale din Blăjenii de Sus, a decis să se instaleze în faţa sediului APIA Bistriţa-Năsăud şi să intre în greva foamei. Ioan Bălan acuză APIA că nu i-a onorat subvenţia pentru vacile de carne, el aflându-se la această oră într-o situaţie disperată, banii promişi pentru un număr de zece vaci trebuind să îi primească încă de anul trecut, adică 12.000 de euro. Luni seara, decizia lui a fost urmată de către Grigore Mititean, un alt fermier din aceeaşi localitate, aflat într-o situaţie identică. „Ca noi mai este şi o a treia persoană din Blăjeni, dar el nu a putut veni cu noi la Bistriţa din motive personale”, ne-a spus Ioan Bălan, iniţiatorul protestului. Cazul a ajuns imediat în atenţia mass-media locală şi a agenţiilor de presă naţionale.
Un caz care nu e singular în ţară
„Suntem trei asociaţi, care am cumpărat, în 2014, cu 65.000 de euro, câte zece vaci fiecare, din Austria. Anul trecut, am depus actele pentru subvenţiile pentru animale, în a doua etapă de prelungire. În lege spune că trebuie să ai produs (viţel), la data depunerii dosarului, dar nu spune care e exact termenul. Noi am făcut actele, am depus dosarele pentru subvenţii, în luna iulie, toate vacile având produs, şi acum am aflat că nu ne dau banii pentru că au fătat după un termen, care a fost stabilit acum, şi de care, anul trecut, nu se ştia nimic. Fiecare dintre noi trebuie să încasăm 12.222 de euro, subvenţie. Sumele sunt mari şi nu renunţăm la protest, pentru că avem rate la bancă şi nu ne putem descura fără bani”, a declarat imediat după declanşarea grevei foamei Ioan Bălan, declaraţie citată de agenţia de presă Mediafax.
Cazul de la Bistriţa se pare că nu este singular în ţară. În aceeaşi situaţie ingrată, că vacile nu au fătat la termenul impus birocratic, mai sunt şi alte cazuri din ţară. Un protest pe aceeaşi temă a mai existat şi la București, în fața Guvernului, iniţiat de către Costel Caraș și alți șase fermieri, după ce au aflat că au fost excluși de la plată pentru că vacile de rasă pe care au dat zeci de mii de euro nu au fătat când trebuia, conform publicaţiei online agrointel.ro
Ilaritate în comisia pentru agricultură
Pentru încercarea deblocării situaţiei a fost necesară o intervenţie în Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaţilor, unde la interpelarea parlamentarului de Bistriţa-Năsăud, Stelian Dolha, cazul a ajuns să fie reconsiderat chiar de către directorul general al APIA Bucureşti.
„Practic oamenii urmau să ia sprijinul cuplat pentru vita de carne, li s-au acceptat actele, dar au aflat abia acum că nu se încadrează din cauza unei condiție stupide: vițeii ar fi venit pe lume mai târziu cu câteva săptămâni decât a impus ca si data limită cel care a făcut normele. Condiția impusă a stârnit ilaritate în comisia de agricultură, însă dincolo de stupiditatea poveștii, rămâne paguba oamenilor care au investit bani grei în aceste animale, au contractat credite și acum află că din sprijinul de vis, adică cea mai mare subvenție, s-ar fi ales praful. Directorul general al APIA, Nicolae Horumbă, mi-a spus că problema fermierilor de la Bistrița e în studiu, că se caută o rezolvare și că în cel mai scurt timp va anunța ce soluție a găsit”, anunţa public, pe data de 23 august, deputatul Stelian Dolha.
Prea mici pentru un software atât de mare…
Chiar şi după intervenţia la comisia parlamentară de specialitate situaţia a rămas incertă, deoarece oamenii spun că încă nu au primit niciun răspuns concret, decât că au fost anunţaţi telefonic că se caută soluţii pentru ei.
„Am vorbit vineri cu directorul de la APIA Bistrița-Năsăud, care mi-a promis că se va rezolva problema. Vom mai aștepta până cel târziu miercuri, și dacă nu vom afla nimic concret, vom intra iar în grevă și vom acționa în instanță instituția, pentru că nu au niciun motiv să nu ne plătească. Altfel trece perioada de plată și noi vom rămâne doar cu promisiunile”, a precizat vineri, pentru Gazeta de Bistriţa, Ioan Bălan.
Omul mai spune că şi-a depus cererea de plată în data de 12 iunie 2015, tot cu acordul celor de la APIA. După ce au fătat vacile, el a scos pașapoartele și a depus actele la Beclean. Totul a fost bine până ar fi trebuit să primească banii.
În aşteptare se află şi Grigore Mititean, asociatul lui Ioan Bălan, care spune că deocamdată e bine că s-au făcut auziți, iar acum așteaptă să li se rezolve problema, așa cum li s-a promis. „Am făcut a doua zi după protest un memoriu în scris în care am cerut să ni se dea un răspuns la cererea de plată. Pe mine nu m-a contactat încă nimeni, nici de la Beclean, nici de la Bistrița. Eu cred că nici ei nu știu ce trebuie făcut. Au văzut că cererea noastră de plată întâmpină probleme abia după ce au intrat în sistemul software. Eu nu știu ce probleme sunt în soft, sunt prea mic ca să știu”, consideră Grigore Mititean.
Viaţa bate softul şi …bazele de date
Legislaţia prevede că pentru ca o vacă să fie eligibilă trebuie să fi fătat până la data de 15 iunie. Dacă nu se conformează prevederilor legale, acele vaci nu pot fi eligibile la plată. Conform declaraţiilor directorului general al APIA Bucureşti, Nicolae Horumbă, instituţia este obligată să verifice acele condiții.
„Ne-am dori ca aceste condiții pe care noi trebuie să le măsurăm să fie cât mai clar definite, fără a mai chema fermierul la APIA, ci doar prin interogarea bazelor de date regăsite la alte instituții. Viața ne demonstrează că bazele de date aflate la alte instituții cum este ANSVSA sau la Registrele Agricole ale primărilor, dacă am avea acces și dacă datele ar fi corecte, viața tuturor ar fi mai ușoară”, explică Nicolae Horumbă, directorul general al APIA, citat de Mediafax.
La rândul său, directorul APIA Bistriţa-Năsăud, Emil Scurtu, confirmă că cererile celor trei persoane din Blăjenii de Sus se află la birourile APIA din localitatea Beclean, unde este instrumentată de către colegii săi. El spune că nu s-a găsit încă forma finală legală prin care să poată fi rezolvată plata şi că vor vedea dacă soluţia propusă va fi acceptată în sistemul de plăţi. Totodată directorul APIA Bistriţa-Năsăud mai spune că dorinţa APIA este de a găsi calea legală de a da în plată cererile şi că oamenii au fost notificaţi că cererile lor sunt cu probleme. Conform, datelor făcute publice de către APIA Bistriţa-Năsăud, la nivel de Bistriţa-Năsăud au fost depuse 33.000 de cereri pentru obţinerea de subvenţii pentru vaci de carne, însă în afara fermierilor din Blăjenii de Sus nu mai există cazuri similare.
Ceea ce rămâne cert este că fermierii din Blăjeni aşteaptă de mai bine de un an de zile banii socotiţi din subvenţiile APIA pentru vacile de import pe care ei şi le-au cumpărat. Se pare însă că socotelile pe care şi le-au făcut cu privire la investiţie au fost date peste cap de o birocraţie tipic românească: viţeii nu s-au născut la termenul prevăzut. „Totul e sigur doar când vom vedea banii în cont. În rest sunt doar vorbe”, a concluzionat Ioan Bălan, care deocamdată a ieşit din greva foamei.
