Mortalitate piscicolă de circa 50%! Poluarea de pe râul Şieu, minimalizată de autorităţile bistriţene!

Sute de peşti morţi au fost găsiţi, săptămâna trecută, pe râul Şieu! Deocamdată, autorităţile nu au găsit un vinovat, însă majoritatea ochilor se îndreaptă spre groapa ecologică de la Tărpiu, administrată de Vitalia, unde în urmă cu trei săptămâni s-a mai produs un accident, când un balon de depozitare a levigatului s-a deteriorat, iar lichidul toxic s-a scurs în pârâul Roşua, poluând cursul apei pe câţiva kilometri. Sunt luate în calcul şi alte variante, în zona depozitului ecologic existând şi alţi factori posibil poluatori, precum ferme de vaci sau o tăbăcărie. Dacă atunci autorităţile au sărit ca arse şi au luat măsuri urgente, acum totul este trecut sub tăcere, iar dacă sunt luate la întrebări minimalizează cât se poate de mult pagubele produse.

Marţi spre miercuri noaptea s-a produs tragedia, după ce în judeţ, inclusiv în zona Tărpiului, au căzut ploi torenţiale. Miercuri, pe râul Şieu, a fost descoperită grozăvia de câţiva pescari: apa tulbure, miros pestilenţial şi o mulţime de peşti morţi.

Evident, oamenii s-au alarmat şi au anunţat autorităţile, primii fiind cei de la Garda de Mediu Bistriţa-Năsăud, care au şi început verificările în teren. Verificări derulate în linişte până a doua zi când despre incident a aflat şi presa bistriţeană. Când au început jurnaliştii ploaia de întrebări, reprezentanţii Gărzii de Mediu şi cei ai Apelor Române – SGA Bistriţa au încercat să minimalizeze incidentul. Incident cu mult mai grav decât cel care a avut loc în urmă cu trei săptămâni.

Primele informaţii legate de poluarea produsă pe Şieu care a avut ca efect imediat mortalitatea piscicolă aveau ca prim vinovat compania Vitalia care administrează depozitul ecologic de la Tărpiu. Potrivit surselor Gazeta de Bistriţa, din cauză că în noaptea de marţi spre miercuri au căzut precipitaţii abundente, baloanele pneumatice ale staţiei de epurare de la depozitul ecologic de la Tărpiu s-ar fi umplut foarte tare, astfel că angajaţii ar fi fost nevoiţi să efectueze o deversare controlată, în canalul colector care duce spre pârâul Roşua. Însă, spun aceleaşi surse, nu s-a ţinut cont de cantitatea de apă care a provenit din alte două pârâiaşe din amonte şi care la un moment dat se unesc formând de fapt pârâul Roşua, dar nici cea provenită de pe versanţi. Prin urmare, cantitatea de apă venită de pe pâraie şi versanţi, suplimentată de cantitatea de levigat deversat din baloanele de depozitare au format un torent puternic care ar fi rupt un baraj de pământ ridicat pe canalul colector în urmă cu trei săptămâni, şi a ajuns rapid în Roşua,iar până dimineaţă unda de poluare a ajuns în râul Şieu.

Pescarii, indignaţi

În primele 24 de ore, sute de peşti, din diferite specii care populează apa Şieului, au murit, ca să nu mai vorbim de mirosul îngrozitor, a hoit, după cum s-au exprimat cei care au fost la faţa locului, ce a invadat malurile râului pe câţiva kilometri buni.

„Nesimţirea a ajuns la cote alarmante pe Şieu. Există o poluare chimică, poate fi şi din dejecţii de animale dar eu o iau mai degrabă chimică. Am vorbit cu cei de la Garda de Mediu şi mi s-a spus că situaţia este deja cunoscută de ei. Au fost deja ieri după-amiază (n. r. –miercuri, 27iulie) şi au luat probe. (…) Eu sunt de circa o oră aici şi am văzut câteva zeci de peşti morţi”, spune ecologistul Marius Bălan, care a fost prezent în zona Şieului, a doua zi după dezastru.

Întrebat unde ar fi sursa poluării, Marius Bălan a spus scurt: „Din zona Tărpiului”, fără însă să precizeze care este cu exactitate aceasta.

„Voi duce şi eu o probă (n.r. – apă din râu şi peşti morţi) DSV-ului şi să vedem ce se întâmplă. Mergem cu probe în paralel, pentru că, evident, ceea ce vedem mă face uşor să spun că nu am încredere în nimeni şi nimic, şi nici într-o autoritate, la ora actuală”, a mai adăugat Marius Bălan.

Un pescar amator, venit cu nişte amici la pescuit pe râul Şieu, miercuri, descrie şi el situaţia.

„Când am ajuns aici, ne-am întrebat ce miroase aşa urât, iar când am ajuns ceva mai sus pe râu am văzut peşti morţi pe malul apei, plus că veneau şi alţii din amonte. Nu cred că este vorba de o lipsă de oxigen în apă. Este imposibil, fiindcă debitul de apă e mare. Când e o baltă, la temperaturile astea atât de ridicate, atunci da, dar aici vorbim de o apă curgătoare, cu debit, care se oxigenează”, povesteşte pescarul.

Potrivit bărbatului, cantitatea de peşti morţi ar fi fost una impresionantă.

„Cred că au fost de-o basculă din aceea mare. Şi asta numai de când sunt eu aici, de ieri (n. r. miercuri, 27 iulie)de când s-a întâmplat fenomenul, cred că s-au dus mult mai mulţi peşti. Eu am văzut peşti de 3-4 kg, morţi, aici”, a mai spus pescarul.

Un alt pescar întăreşte şi el spusele celuilalt.

„Au murit foarte mulţi peşti. De ceasuri întregi curg pe apă foarte mulţi peşti morţi. Pe celălalt mal e alb din cauza peştilor morţi”, spune bărbatul.

Autorităţile dau din colţ în colţ şi pun batista pe ţambal

Acest ultim incident a împărţit opinia publică în două tabere. Unii susţin că vinovatul ar fi Vitalia, ai cărui angajaţi ar fi deversat marţi spre miercuri noaptea prea plinul de levigat din baloanele de depozitare, în timp ce reprezentanţii companiei, dar şi cei ai Gărzii de Mediu şi ai Apelor Române SGA Bistriţa-Năsăud susţin contrariul.

„Nu pot să spun că sunt (n. r. – problemele) de la Vitalia. Aseară (n. r. – miercuri, 27 iulie) i-am suspectat tot pe ei, dar deocamdată sigur de la ei nu sunt. Nu s-a rupt niciun baraj de la niciun canal şi nu este de la Vitalia, problema. După cum cred eu, e o ipoteză de lucru, după ce ne-am convins că nu e de la Vitalia, investigăm problema, în opinia mea, suportăm consecinţele a ceea ce a fost, adică poluarea din data de 7 iulie. Pe pârâul Roşua au mai rămas resturi de levigat, fiindcă nu a fost debit la pârâu. Acum, odată cu ploile, presupun că acestea s-au angrenat. Presupun, fiindcă nu am acum o investigaţie foarte clară. Pot să vă spun că există mortalitate piscicolă, nu alarmantă, ca să spun aşa, în sensul unor cantităţi mari, dar este. Eu vă spun că nu s-a produs un incident nou, adică o deversare, asta cu siguranţă. Trebuie să informez ministerul (n. r. – Ministerul Mediului) şi o să vă ţin la curent” a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, comisarul şef al Gărzii de Mediu Bistriţa-Năsăud, Gabriel Petraş.

Reprezentantul SGA Bistriţa-Năsăud, Toader Hăbălău, la fel ca şi colegul de la Garda de Mediu, este incoerent în explicaţii şi spune că aşteaptă rezultatele probelor de apă prelevate din Roşua şi Şieu.

„Nu putem să ne pronunţăm cu o poluare pentru că s-au găsit morţi nişte peşti. Nu ştim cauza. S-au recoltat nişte probe, care trebuie verificate să vedem cine-i poluatorul sau nu-i poluator aici. Nu ne putem pronunţa încă. Avem oameni în teritoriu, s-a verificat, s-au luat probe de pe pârâul Roşua, de pe râul Şieu. Nu ne putem pronunţa numai în urma efectuării analizelor”, a declarat şeful SGA BN.

Întrebat dacă una dintre cauze ar fi ploaia torenţială care a căzut marţi, Toader Hăbălău a admis această ipoteză.

„Este posibil, pentru că încărcarea a fost foarte mare. A fost o turbulenţă mare pe râu şi datorită căldurilor a fost lipsă de oxigen”, a spus şeful SGA BN.

Cât despre groapa de la Tărpiu ca posibilă sursă de poluare, Toader Hăbălău susţine hotărât că acolo totul este curat.

„S-a verificat la Tărpiu, mi-a confirmat inginerul şef (n. r. DecseiAtilla) şi oamenii care au fost în teritoriu că acolo nu a fost nici o deversare. Încă nu ne putem pronunţa”, a spus directorul SGA BN.

Şeful SGA BN a văzut doar 5 peşti morţi

Deşi situaţia este una cât se poate de gravă în ceea ce priveşte mortalitatea piscicolă, Toader Hăbălău minimalizează exagerat de mult pagubele, la doar „5 peşti morţi pe Şieu”. Când însă i s-a atras atenţia de către jurnalişti că este o cantitate cu mult mai mare de peşti morţi, şeful SGA a lăsat să se înţeleagă că fiecare are unitatea de măsură proprie şi că de vină ar fi … ploaia torenţială care a generat scurgeri de pe versanţi, fiind astfel antrenate „materiale de diferite culori”, motiv pentru care apele din pârâul Roşua şi din Şieu au primit o coloraţie gălbuie.

„Pe Roşua nu a fost mortalitate, nimic, s-au găsit vreo 5 peşti morţi pe râul Şieu, nu în zona pârâului respectiv (n. r. – Roşua). (…) În fine, noi am văzut mai puţini… dacă dumneavoastră aveţi altă unitate de măsură, e altceva, dar noi cât am văzut, lângă un pod, am văzut cinci peşti. Ieri la ora 6.00 dimineaţa am verificat pe la podurile de la Blăjenii de Jos, am verificat la Şintereag, acolo într-adevăr am văzut (n. r. – peşti morţi), dar pe Roşua, la Blăjenii de Jos mortalitate de peşte nu s-a văzut, deşi apa avea într-adevăr o culoare gălbuie, datorită faptului că alaltăieri a plouat în zonă nişte ploi torenţiale, pe la Dumitra, pe Valea Someşului, etc., şi au antrenat de pe versanţi diferite materiale… de diferite culori”, a spus Toader Hăbălău, şeful SGA BN.

Mortalitate piscicolă de circa 50%

În opinia lui Marius Rus, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Combatere a Braconajului şi Poluării – Filiala Bistriţa-Năsăud, situaţia înregistrată pe Şieu este una foarte gravă.

„Situaţia este dezastruoasă. Este o poluare masivă, este pur şi simplu o deversare, fie ea accidentală sau intenţionată, motiv pentru care râul Şieu este în proporţie de 50% mort din punct de vedere piscicol, dar şi a peisagisticii şi a faunei de lângă această apă, apă care în 1957 era considerată ca fiind cea mai populată cu scobar din Europa”, a spus Marius Rus, care a mai precizat că, potrivit calculelor sale, cantitatea de peşti care au murit în 24 de ore este de aproximativ o tonă.

Vitalia se scuză: Vina nu ne aparţine

Aşa cum se poate observa, nimeni nu a îndrăznit să afirme cu tărie cine s-ar face vinovat de dezastru. Autorităţile, dar şi reprezentanţii companiei care administrează depozitul ecologic de la Tărpiu vorbesc despre alţi factori care ar fi putu genera poluarea cursurilor de apă, nişte ferme de vaci, precum şi o tăbăcărie din zonă.

„Categoric vina nu ne aparţine. Acum trei săptămâni când balonul de depozitare s-a spart, după ce l-am schimbat, a fost montat un capac de oţel pentru a evita accidente. Acum nu a avut loc nicio deversare controlată, aşa cum se spune. Pe de altă parte, lângă noi (n. r. – depozitul ecologic de la Tărpiu) este o fermă cu peste o sută şi ceva de vaci, care deversează urina în acelaşi canal colector ca şi noi. Ata nu înseamnă că dau vina pe ei, e doar o variantă posibilă. Noi nu am avut nicio deversare, în noaptea de marţi spre miercuri, controlată sau necontrolată. În altă ordine de idei, în urmă cu trei săptămâni am fost amendaţi cu 60.000 lei, şi nu ne-a fost uşor, mai ales că de atunci încoace suntem monitorizaşi de cei de la garda de Mediu tot la două zile. Chiar marţi a fost în vizită de lucru comisarul şef al Gărzii de Mediu, domnul Petraş, dar a fost şi ieri (n. r. – miercuri). Trebuie reţinut doar că sunt în zonă şi alţi factori care lucrează cu produse la fel de periculoase ca şi levigatul.

Acum noi folosim patru filtre la staţia de epurare, maxim, tocmai pentru ca levigatul să fie filtrat corespunzător şi să nu mai avem surprize neplăcute”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Liviu Tănase – purtătorul de cuvânt al companiei Vitalia.

Surse: Poluarea nu a fost provocată de fermele de animale sau tăbăcărie

Pe de altă parte, surse ale Gazetei de Bistriţa susţin însă că respectivele ferme, dar şi tăbăcăria nu ar fi produs efecte atât de grave. Ba mai mult, fermele de animale respective nici nu ar avea scurgerile conectate în canalul colector.

Aceleaşi surse au devoalat şi faptul că la primele ore ale zile de miercuri, 27 iulie, când unda de poluare ajunsese pe râul Şieu, culoarea apei era una roşiatică, iar mirosul degajat era unul foarte înţepător, specific cianurilor, poluarea cu acid uric provenit din dejecţiile de animale fiind exclusă din start.