Averile aleşilor municipali! Chereji, jumătate de milion de lei în conturi

Gazeta de Bistriţa vă prezintă averile pe care le deţin la nivel oficial aleşii municipali care nu demult au depus jurământul pentru mandatul 2016 – 2020. Primii pe lista noastră sunt Mircea Archiudean (PER), Adrian Florin Chereji (PNL), Gheorghe Sabău (PSD) şi Ioan Peteleu (PNL). Dintre cei patru, de departe cel mai bine se prezintă averea lui Arian Florin Chereji, el având în conturi peste jumătate de milion de lei.

Cercetând declaraţiile de avere ale aleşilor municipali, atât cele completate cu ocazia depunerii candidaturilor, dar şi pe cele depuse după validarea mandatelor, am constatat că unii nu au fost tocmai sinceri cu privire bunurile pe care le au în proprietate.

Declaraţiile lui Archiudean nu prea „puşcă” una cu alta

Declarațiile de avere depuse de alesul ecologist Mircea Archiudean diferă foarte mult, într-un interval scurt de timp, aproximativ 60 de zile. Prima a fost completată în luna aprilie, după depunerea candidaturilor, iar cea de a doua după validarea mandatului de ales local.

Astfel, în ambele documente Mircea Archiudean scrie că deține împreună cu soția sa 353 (probabil metri pătrați, întrucât alesul nu a menționat vreo unitate de măsură) teren intravilan și o casă de 180 mp, ambele în municipiul Bistrița. În prima declarație, cea din aprilie, alesul ecologist scrie negru pe alb că este titularul unui cont în valoare de 20.000 de lei, deschis în 2011 la Garanti Bank, cont care s-a volatilizat între timp, fiindcă nu mai apare în cel de-al doilea document.

Culmea, în ultima declarație de avere pe care a completat-o după ce a fost validat ca și consilier lical, Mircea Archiudean scrie că are datorii… de 50.000. Moneda este din nou o mare necunoscută, fiindcă nu precizează nimic în acest sens. Creditul respectiv a fost contractat tot de la Garanti Bank, în anul 2012. Dacă economiile lui Archiudean, cele de 20.000 lei ar fi putut să dispară foarte ușor având în vedere că a trecut printr-o campanie electorală și o fi avut nevoie de lichidități pentru anumite cheltuieli, este inexplicabil de ce nu a menționat datoriile, în prima declarație niște datorii pe care le avea deja de patru ani și pentru care mai trebuie să plătească rate încă un an.

Cele două declarații de avere nu coincid nici la rubrica venituri salariale obținute în 2015. Astfel, în declarația completată în luna aprilie, Mircea Archiudean menționează că atât el, în calitate de administrator al SC Proterm Line SRL, cât și soția sa, în calitate de director al aceleiași firme, au încasat anul trecut câte 15.000 lei (bănuim că e vorba de lei, fiindcă nici de această dată nu menționează moneda) adică circa 1.200 lei lunar. În cea de a doua declarație, Archiudean scrie altceva, și anume că în 2015 el a încasat 21.600 lei, adică 1.800 lei lunar, iar soția sa a încasat 20.400 lei, adică 1.700 lei lunar.

Dividendele încasate de la firma pe care o deține nu „pușcă” nici ele. Dacă în prima declarație de avere Archiudean a scris că a încasat dividende în valoare de 284.605 …probabil lei, în al doilea document, proaspătul ales local scrie că a încasat 367.388 … lei(?), mai mult de jumătate din profitul înregistrat în 2015, care s-a cifrat la 614.734 lei.

Chereji, bani gârlă în bănci

Averea consilierului local liberal Adrian Florin Chereji este de departe una foarte bună. Potrivit documentelor completate atât în aprilie, odată cu depunerea candidaturii, cât şi în iunie după validarea mandatului, Adrian Florin Chereji deţine, împreună cu soţia sa, un teren intravilan de 5.904 m.p., situat în Prundu Bîrgăului, pe care l-a achiziţionat în anul 2006, două apartamente de 75 m.p., respectiv 38 m.p. ambele situate în Bistriţa, cumpărate în 1990 şi 2004 şi un imobil (fără a preciza ce anume) de 124 m.p în municipiul Cluj-Napoca, pe care l-a achiziţionat în anul 2008. De asemenea, soţii Chereji au în proprietate un autoturism, marca Dacia Duster, fabricat în anul 2014.

Economiile alesului local liberal sunt impresionante, acestea ajungând la nu mai puţin de 566.005 lei, majoritatea fiind deschise în anii 2014, 2015 şi 2016.

Totodată, Chereji precizează că deţine 4% din părţile sociale ale SC Vital Dent SRL, în valoare de 75.000 lei, societate în care el este asociat şi administrator alături de soţia sa. Societatea amintită a înregistrat în ultimii ani cifre de afaceri medii, şi profituri de câteva zeci de mii de lei. Astfel, în 2012 şi 2013, Vital Dent SRL, firmă cu doar 4 angajaţi, a ajuns la cifre de afaceri de peste 580.000 lei şi a înregistrat profituri de 8.430 lei, respectiv 12.804 lei. În 2014, cifra de afaceri a ajuns la peste 718.000 lei şi a înregistrat un profit de 37.996 lei. În 2015, cifra de afaceri a crescut sensibil la aproape 790.000 lei, însă profitul a fost ceva mai mic, de 29.237 lei. În intervalul menţionat, 2012 – 2015, datoriile s-au cifrat la valori cuprinse între 227.539 lei şi 381.377 lei.

Soţii Chereji sunt de asemenea asociaţi şi administratori într-o altă societate comercială – TF Infoasig SRL, care însă a înregistrat în ultimii ani cifre de afaceri extrem de modeste şi ba mai mult a avut pierderi.

Chiar dacă stă foarte bine la capitolul economii, Adrian Florin Chereji are şi datorii, în declaraţiile sale de avere el menţionând o ipotecă în valoare de 200.000 lei.

În calitate de director de vânzări la SC Vital Dent SRL, alesul local liberal a încasat anul trecut salarii în valoare de doar 3.852 lei (321 lei lunar), plus pensia sa de 14.160 lei (1.180 lei lunar), în timp ce soţia sa a încasat 12.972 lei (circa 1.100 lei lunar). Totodată, Chereji precizează că a încasat şi dividende în 2015, culmea taman de la societatea care a înregistrat pierderi – SC TF Infoasig SRL. Potrivit declaraţiei sale de avere, alesul local liberal a încasat dividende în valoare de 750 lei, iar soţia sa a primit 14.250 lei.

Sabău, ales local cu probleme penale în trecut! A uitat să declare să-şi declare un apartament

Fostul şef al Finanţelor Publice bistriţene până în 2004, Gheorghe Sabău, a devenit în urma alegerilor locale de anul acesta, consilier local pe lista PSD.

Şi alesul social-democrat are neconcordanţe în declaraţiile sale de avere.

Astfel, potrivit documentelor, Sabău menţionează că deţine în municipiul Bistriţa, începând cu anul 2005, un teren intravilan în suprafaţă de 973 m.p. Când vine vorba de locuinţe, în declaraţia completată în luna aprilie odată cu depunerea candidaturii, Gheorghe Sabău menţionează doar o casă de locuit de 323 m.p, cumpărată în anul 2005. În schimb, în documentul completat după validarea mandatului de consilier local, Gheorghe Sabău menţionează încă un imobil pe care îl are în proprietate încă din anul 2004, şi anume un apartament de 75 m.p. Ambele locuinţe sunt situate în municipiul Bistriţa.

În ambele documente citate, fostul şef al Finanţelor Publice BN precizează că deţine un număr de 5.736 acţiuni la SC Procredit IFN Baia Mare, în valoare de 57.360 lei, dar şi datorii de 40.000 euro, în urma unui credit bancar contractat în anul 2005, pe care trebuie să îl achite până în anul 2025.

Anul trecut, Gheorghe Sabău a încasat 15.360 lei din pensii (1.280 lei lunar), la care se adaugă venituri de 7.485 lei în urma unui audit intern efectuate la SC LDP SA Bistriţa, 2.400 lei, bani pe care i-a obţinut în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean al Persoanelor Vârstnice Bistriţa-Năsăud, plus încă 683 lei în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Bistriţa-Năsăud. Totodată, Gheorghe Sabău este şi secretar al Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) a Parcului Industrial Bistriţa Sud.

Gheorghe Sabău este un personaj controversat, numele acestuia fiind implicat, în urmă cu circa 10 ani, într-un scandal care a zguduit Finanţele Publice bistriţene. Astfel, în 2004, procurorii bistriţeni au demarat o anchetă cu privire la un posibil abuz de serviciu comis de Sabău. Concret el a implicat în returnări de TVA către o societate comercială care aparţinea finului său Cristian Georgiu, şi unde de altfel chiar Gheorghe Sabău însuşi era acţionar.

După doi ani de anchetă, în ianuarie 2006, Gheorghe Sabău a fost trimis în judecată, alături de alţi cinci subordonaţi ai săi – Lucia Axenie (fost director executiv adjunct, iar mai apoi şef Birou „Registru Contribuabili şi Declaraţii Fiscale”), Eugen Horvath (şef Birou Îndrumare şi Colectare de Venituri), Rozalia Toma (consilieră), Mihai Podişor (fost sef al Administratiei Finantelor Publice Prundu Bîrgăului) şi Ana Moldovan (referent).Toţi cei şase au fost acuzaţi de abuz in serviciu. La data trimiterii sale în judecată, Sabău nu mai ocupa funcţia de director al DGFP BN, ci era şeful Serviciului de Investigaţii Fiscale.

Potrivit actului de trimitere în judecată, toţi cei şase au fost într-un fel sau altul implicaţi în rambursarea ilegală de TVA către o societate comercială la care Sabău a fost acţionar până în 2003, şi mai mult decât atât societatea respectivă era administrată de chiar de finul său, Cristian Georgiu, fiul fostului viceprimar al Bistriţei, Ioan Georgiu. Este vorba de SC Hegis SRL, firmă care la data trimiterii în judecată se afla în executare silită.

Potrivit anchetatorilor, în 27 ianuarie 2004, Hegis SRL a solicitat DGFP BN rambursarea sumei de 97 milioane lei vechi, raportat la activitatea firmei pe decembrie 2003. Firma respectivă a cerut rambursarea sumei respective în condiţiile în care avea datorii la bugetul statului în valoare de 230 de milioane de lei vechi. Cu toate că subordonaţii lui Sabău, amintiţi mai sus, cunoşteau faptul că SC Hegis avea datorii către stat, au executat ordinul lui Sabău, firma lui Georgiu junior ajungând în cele din urmă să încaseze suma solicitată.

După câteva luni, în aprilie 2004, Mihai Podişor, şeful Administraţiei Publice Prundu Bîrgăului, a înaintat spre verificare Direcţiei de Control Fiscal un decont de TVA prin care Hegis SRL solicita rambursarea soldului sumei negative de TVA, în valoare de 244 milioane lei vechi. Şi de data aceasta s-a descoperit că firma avea obligaţii fiscale în valoare totală de 277 milioane de lei vechi, însă circuitul din DGFP BN comandat de Sabău a funcţionat ca uns, iar Hegis şi-a primit banii solicitaţi, fără să fie efectuate compensările legale.

Prejudiciul cauzat a ajuns la un total 342 de milioane de lei vechi.

Cu toate că până la urmă prejudiciul a fost acoperit în totalitate, procurorii au stabilit că acţiunile întreprinse de cei şase angajaţi ai DGFP BN au tentă penală abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals.

În 2006, judecătorii bistriţeni l-au condamnat pe Gheorghe Sabău la opt luni de închisoare cu suspendare şi un termen de încercare de doi ani.

Lucia Axenie, fostul director executiv adjunct al DGFP BN, a primit o condamnare de cinci luni de închisoare, de asemenea cu suspendare, având termen de încercare de doi ani şi cinci luni; Eugen Horvath a primit o condamnare de trei luni de închisoare cu suspendare, cu termen de încercare doi ani şi trei luni. De asemenea, fostul şef al Administraţiei Fiscale din Prundu Bârgăului, Mihai Podişor a fost condamnat la trei luni de închisoare cu suspendare, cu termen de încercare de doi ani şi trei luni. Rozalia Toma şi Ana Moldovan au primit fiecare câte două luni de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de doi ani şi două luni.

Gheorghe Sabău a mai fost cercetat în 2005 şi în alte dosare de către IPJ BN şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud. Şeful IPJ BN de la acea vreme, Alexandru Tanco, a declarat în 2005 că fostul şef al Finanţelor bistriţene mai era cercetat în două dosare ce aveau ca obiect tot returnări ilegale de TVA.

Într-unul din respectivele dosare aflate atunci în lucru, Gheorghe Sabău era acuzat că a prejudiciat bugetul de stat cu şapte miliarde lei vechi, acordând firmelor Donarom Impex SRL şi Donarom Bis Grup SRL restituiri de TVA în aceeaşi zi în care au depus deconturile de TVA. Cele două firme erau ale lui Mihăiţă Ionel Arpăşteuan, care culmea şi el avea o relaţie de cumetrie cu Sabău, omul de afaceri fiind finul fostului şef al Finanţelor bistriţene.

Ionel Mihăiţă Arpăşteuan, finul lui Gheorghe Sabău, a dovedit din plin că nu este uşă de biserică, acesta fiind trimis în judecată, împreună cu Ioan Paşcu, asociat şi administrator la SC Anco SRL din Anieş, de către procurorii DNA, în 2007. Potrivit anchetatorilor, Arpăşteuan şi Paşcu au săvârşit mai multe infracţiuni prin prezentarea şi folosirea de documente şi declaraţii false, inexacte sau incomplete, fapte care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept fonduri de la Comunitatea Europeană.

După patru ani de la trimiterea în judecată, în vara lui 2011, Arpăeşteuan, dar şi Paşcu, au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere cu termen de încercare de şase ani, plus plata unor despăgubiri, în valoare de 23.527 de euro, către Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.

Într-un al doilea dosar în care Gheorghe Sabău a fost anchetat în 2005, acesta era acuzat tot de abuz în serviciu. În acelaşi dosar a fost cercetat şi Ioan Fechete (actualmente consilier judeţean), fostul director al Casei Judeţene de Pensii, care deţinea şi la acea vreme aceeaşi funcţie şi era şi coleg de partid cu fostul şef al Finanţelor. Potrivit anchetatorilor, la cea vreme cei doi ar fi întocmit şi semnat un proces verbal pentru distribuirea sumelor realizate din executarea silită a unui debitor, însă respectiva distribuire către creditori nu a fost făcută conform legii.

Peteleu, salariu mic, dividende bune şi datorii pe măsură

Ioan Peteleu, ales pe lista PNL în Consiliul Local Bistriţa, deţine 2.100 m.p. de teren intravilan în Viişoara (cumpărare în 2012) şi încă 1.000 m.p de teren din aceeaşi categorie în Albeştii Bistriţei (prin atribuire în 1998). Tot în Albeştii Bistriţei, alesul local liberal menţionează o casă de 111 m.p.

Peteleu nu are conturi în bănci, în schimb are datorii de 51.600 lei, credit pe care l-a contractat în anul 2013 şi care expiră peste doi ani.

Anul trecut, alesul liberal a încasat de la firma pe care o deţine – SC Projectix Software SRL – un salariu în cuantum de 12.972 lei (circa 1.000 lei lunar), dar şi dividende de 51.200 lei, plus 6.326 lei – îndemnizaţii de consilier local. La aceste sume se mai adaugă 1.802 lei de la AJOFM BN de pe urma calităţii sale de membru în Consiliul Consultativ din partea Patronatului Naţional Român, şi încă 384 lei de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, în calitate de membri în Consiliul de Administraţie din partea Patronatului Naţional Român. Bugetul familiei a fost completat de salariile încasate în 2015 de soţia alesului liberal, în cuantum de 42.217 lei, doamna Peteleu fiind angajata Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud.