Încrengături pe Valea Căstăilor! Liviu Habor speră ca procurorii să scoată adevărul la lumină

După ce s-a judecat ani de zile cu Parohia Romano-Catolică pentru o suprafaţă de circa 3.000 de metri pătraţi şi a fost declarat învins de către instanţele bistriţene, Liviu Habor a reclamat Primăria Bistriţa la DNA, dar şi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa. Procurorii bistriţeni cercetează acum acest caz.

Omul a ajuns într-o situaţie disperată după ce a văzut că nimeni nu îi face dreptate, în timp ce reprezentanţii Bisericii Romano-Catolice din Bistriţa pun mâna pe un teren care nu le-a aparţinut niciodată.

Liviu Habor locuieşte într-un imobil de pe Valea Căstăilor, la nr. 19, încă de când era copil. Imobilul a fost primit de părinţii săi în chirie în vremea regimului comunist. După ce a devenit om matur cu familie, Liviu Habor a investit bani grei în casa cu pricina, de fapt a reconstruit-o. După 25 de ani de la revoluţia din ’89, bistriţeanul este în postura în care nu are trecut în buletin un domiciliu. Asta din cauză că terenul pe care este casa în care locuieşte a fost revendicat şi obţinut în instanţă de Parohia Romano-Catolică, deşi dovezile spun altceva. Liviu Habor spune însă că parohia nu ar fi avut dreptul să revendice terenul respectiv fiindcă acesta ar fi aparţinut unei persoane plecată în Germania imediat după ce a fost expropriată de regimul comunist.

După spusele lui Liviu Habor, interesele pentru terenul respectiv pe care el are casa, deşi nu este o suprafaţă foarte mare, sunt altele.

A refăcut casa în baza unor documente. Primăria spune că nu le mai are

Într-unul dintre memoriile pe care le-a depus în instanţă, Liviu Habor arată că în anul 1959, părinţii săi – Habor Alexandru şi Maria, lucrători fiind în cadrul GAS Bistriţa (Gostat Bistriţa) au primit în folosinţă o casă de locuit foarte veche şi terenul aferent acesteia în suprafaţă de 3.048 m.p. Acest teren a făcut parte iniţial ca şi altele din aceleaşi zone din perimetrul fostului CAP Bistriţa, cu nomenclatura stradală Valea Căstăilor, nr. 19, ulterior trecerea la GAS Bistriţa şi în final la IAS Bistriţa înainte de 1989, deci a fost într-o zonă cooperativizată. În 1961 a fost încheiat un contract de închiriere cu ILL Bistriţa, contract care a fost reînnoit în anul 1996 în baza Legii nr. 17/1994, la acea vreme proprietar fiind, evident Statul Român respectiv RATL Bistriţa (fosta ILL Bistriţa).

În imobilul respectiv, Liviu Habor a locuit împreună cu părinţii săi şi cu soţia sa ani buni, iar în 1986 din cauza stării de degradare avansate în care casa ajunsese, bărbatul a demolat-o şi a construit alta nouă respectând aceeaşi configuraţie la sol. Totul în baza unor autorizaţii primite de la primărie în acea vreme. După ce au început problemele, Liviu Habor a solicitat Primăriei Bistriţa eliberarea unor copii după documentele în baza cărora a refăcut casa, însă surpriză!, municipalitatea a susţinut că nu deţine în arhivă aşa ceva.

„Această casă de locuit a devenit un imobil nou faţă de cel preluat în 1961, şi aşa cum am arătat am respectat configuraţia la sol, compartimentarea, înălţimea precum şi arhitectura iniţială ceea ce corespunde art. 11 din decretul 144/1958 în categoria construcţiilor fără autorizaţie. Având în vedere că fiind o familie numeroasă formată din şase membri, peste o bucătărie de vară care funcţiona ca o anexă gospodărească am construit un etaj peste aceasta rezultând o construcţie cu etaj. Fac precizarea că, costul acestor lucrări au fost suportate de mine şi nu au fost deduse din plata chiriei, fiind efectuate în perioada 1961 – 1990, înaintea apariţiei Legii 18/1991, cu acordul proprietarului terenului respectiv Statul Român – ILL Bistriţa, care prin exproprierea abuzivă fără titlu nu a fost obligat conform art. 26 din Decretul-lege 115/1938 să-şi înscrie dreptul de proprietate în cartea funciară numărul 39. Regimul juridic al acestui teren (aşa cu este evidenţiat în documentele Primăriei Bistriţa) este: imobil situat în intravilanul municipiului Bistriţa proprietate de stat în administrarea RTAL Bistriţa (fosta ILL Bistriţa), iar regimul economic-casă de locuit potrivit reglementărilor legale prevăzute de Decretul nr. 144/1958, privind reglementarea eliberării autorizaţiilor de construire, reparare şi desfiinţare a construcţiilor, în vigoare în perioada 1958 – 29 iulie 1991 (…). Ţinând cont de această prevedere legală, pot dovedi că am făcut demersuri prin care am solicitat eliberarea din arhiva Consiliului Local Bistriţa a autorizaţiei şi a documentaţiei de construire, răspunsul fiind că ei nu deţin autorizaţia de construire solicitată, deşi conform acestei prevederi legale ar fi fost obligaţi să o ceară şi să existe în arhivă”, arată Liviu Habor într-un memoriu înaintat instanţei Judecătoriei Bistriţa.

Nereguli semnalate

Deşi războiul în instanţă a început încă din anul 2000, imediat după ce s-a depus cererea de retrocedare de către reprezentanţii Bisericii Romano-Catolice, comisiile locale şi judeţene de fond funciar i-au eliberat acesteia titlul de proprietate.

„Pe titlul de proprietate figurează Parohia Romano-Catolică cu 7 ha, în zona respectivă, titlu pe care l-a obţinut în baza unei sentinţe judecătoreşti, nr 1051. Dar aia din faşă nu e în regulă, fiindcă acolo Comisia Judeţeană spune din start că li se poate da teren DOAR DACĂ EXISTĂ SUPRAFEŢE LIBERE. (…) Pe mine m-au scos din Registrul agricol, şi nu aveau voie, mie casa îmi stă în aer, fiindcă Primăria Bistriţa scrie teren neproductiv. Eu am expertiză efectuată prin GPS în care se arată că acolo sunt case, şi ei nu văd. Nu aveau voie să dea acolo teren, fiindcă există lege – ordonanţa 94 care acum a devenit lege. Parohia a cerut terenul în baza cărţii funciare, dar terenul solicitat de ei nu este localizat nicăieri. În CF apare o casă de piatră care nu este localizată nicăieri. De la primărie eu am un act pe care parohia l-a depus, o decizie, nr. 20, de când s-a făcut colectivizarea pe care nimeni nu a luat-o în seamă şi în care nu apare nr. 19 al meu, ci 13-14, şi acolo este un CF nr. 36, nu CF 39 în care de fapt figurează terenul şi locuinţa mea”, a explicat pentru Gazeta de Bistriţa, Liviu Habor.

Casa de piatră este de fapt cheia, terenul pe care este construită casa în care locuieşte Liviu Habor a aparţinut Mariei Wolf, născută Laurenţiu, care a plecat în urmă cu mulţi ani în Germania, şi nu Parohiei Romano-Catolice care a revendicat terenul respectiv. Mai mult decât atât, bărbatul spune că acum nu mai găseşte fila aferentă din Registrul agricol, în care era trecută suprafaţă pe care el o deţine şi în loc de păşune aceasta figurează ca teren neproductiv.

„Eu am expertiză efectuată prin GPS în care se arată că acolo sunt case, şi ei nu văd. Nu aveau voie să dea acolo teren, fiindcă există lege – ordonanţa 94 care acum a devenit lege. Parohia a cerut terenul în baza cărţii funciare, dar terenul solicitat de ei nu este localizat nicăieri. În CF apare o casă de piatră care nu este localizată nicăieri. De la primărie eu am un act pe care parohia l-a depus, o decizie, nr. 20, de când s-a făcut colectivizarea pe care nimeni nu a luat-o în seamă şi în care nu apare nr. 19 al meu, ci 13-14, şi acolo este un CF nr. 36, nu CF 39 în care de fapt figurează terenul şi locuinţa mea”, a explicat pentru Gazeta de Bistriţa, Liviu Habor.

Ba mai mult, bistriţeanul spune că Parohia Romană Catolică ar figura în Cartea Funciară doar cu două (2) hectare de teren acolo în zonă, dar în realitate au primit 7 ha.

„În emiterea titlului nu s-a ţinut cont nici de reşedinţă, nici de termene de decădere a celor care au cerut, respectiv Parohia Romană-Catolică. La mine pe stradă li s-au dat 7 ha şi ei au în Cartea Funciară 2 ha, mai precis 1,6 ha. Culmea este că în teren, în realitate au tot două ha măsurate. Aceste aspecte au fost învederate instanţei. Şi expertul Talpoş recunoaşte că sunt doar două nu 7. Şi-atunci cum a pus 7? Cum poate fi pus în aplicare un titlu care nu reflectă realitatea?”, a mai spus Liviu Habor.

Încrengături…

Bistriţeanul bănuieşte că pentru terenul din zona respectivă sunt interesate alte persoane, iar Parohia Romano-Catolică este doar o piesă din întreg mecanismul angrenat în poveste.

Chiar lângă terenul pe care are construită casa Liviu Habor, apare ca vecin firma lui Dumitru Tănase – Eurocompozite. Liviu Habor susţine că a auzit de ceva vreme că Dumitru Tănase ar fi interesat să se extindă. Varianta este una plauzibilă în condiţiile în care relaţiile lui Dumitru Tănase cu Primăria Bistriţa, via primarul Ovidiu Creţu, sunt extrem de bune, dar şi cele personale a celor doi.

„Primăria ţine cu dinţii de terenul ăsta. Adică în sentinţa 1051 se face o tranzacţie practic, şi după 7 luni tu vii şi mă acţionezi pe mine în instanţă? Care a fost motivul pentru ca judecătorul nu i-a respins dosarul, neţinând cont de termenele de decădere? Mie nu mi-au luat în seamă nici documente, nici martori”, a mai spus Liviu Habor.