Peste 20 milioane euro, duşi pe apa sâmbetei! Investiţiile lui Creţu, fără cap şi pe bani mulţi

Primarul Ovidiu Creţu se află la finalul celui de-al doilea mandat, dar mai vrea să mai stea încă patru ani în fruntea bistriţenilor. Proiectele duse la îndeplinire în acest al doilea mandat sunt de fapt câteva dintre promisiunile lansate în campania din 2008, când se pregătea pentru prima dată să intre în bătălia electorală.

Realizarea unui parc industrial, pe care nu îl foloseşte nimeni deocamdată, a demarat lucrările la pârtia de schi, lucrări care probabil vor fi finalizate anul acesta, dar obiectivul este unul inutil pentru Bistriţa, raportat şi la suma colosală investită, regenerarea urbană a centrului istoric, care a înghiţit milioane de euro pentru lucrări prost făcute sunt doar câteva dintre proiectele bifate în acest mandat de Ovidiu Creţu.

Parcul industrial, deocamdată un eşec: 5,7 milioane euro

În 2015, Ovidiu Creţu a tăiat panglica şi s-a lăudat foarte tare cu finalizarea lucrărilor la Parcul Industrial Bistriţa Sud, investiţie care a înghiţit 5,7 milioane euro (25.564.673,68 lei).

Proiectul a fost finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, Domeniul de intervenţie 4.1 – Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală.

Valoarea totală a proiectului a fost de 35.170.442,56 lei, din care: 12.953.779,08 lei – valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR (50%); 12.953.779,08 lei – contribuţie proprie (50%); 6.217.813,96 lei – valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile; 3.045.070,43 lei – valoarea neeligibilă estimată.

Până ca proiectul să primească aprobare pentru finanţare, Primăria Bistriţa a cheltuit doar pentru întocmirea documentaţiilor aproximativ 330.000 lei.

Parcul Industrial din Sărata are o suprafață de circa 30 ha, din care 19,6 ha disponibile pentru agenții economici: 4 loturi pentru industrie mare, 11 loturi de 1.400 mp pentru industrie medie, 23 de loturi de 400 mp pentru industrie mică, 3 loturi de 3.000 mp pentru servicii, 5 loturi pentru logistică, manipularea materialelor și depozite.

Parcul cuprinde 1.900 m străzi de incintă, 1.116 m drum de acces, 1.900 m pistă pentru ciclişti, 14.286 mp spaţiu verde, 2.160 m reţea distribuţie apă, 1.600 m reţea distribuţie gaze naturale, 1.550 m reţea electrică de joasă tensiune, 5.460 m reţea pentru iluminatul public şi o staţie de epurare independentă.

Teoretic, obiectul general al proiectului sună foarte bine teoretic, acesta fiind revigorarea şi dezvoltarea economiei locale şi regionale şi creşterea nivelului de trai prin atragerea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă în municipiul Bistriţa.

Anul acesta, conducerea firmei care se ocupă de parcul industrial  – SC Business Park Bistriţa Sud SRL – s-a lăudat că a concesionat primele loturi de teren de pe suprafaţa acestuia care atinge circa 30 ha. Suprafaţa totală a loturilor închiriate nu ajunge la două hectare de teren.

Mai precis, în ianuarie, SC Business Park Bistrița Sud SRL a concesionat primele loturi de teren, în urma unei licitaţii publice desfășurate în perioada 11 decembrie 2015 – 8 ianuarie 2016. Suprafața totală de teren concesionată este de 18.783(1,8783 ha) mp, iar valoarea totală a investițiilor ce urmează a fi realizate este de 6.060.000 euro. Numărul de locuri de muncă ce urmează a fi create este de 198, se arăta într-un comunicat remis presei în luna februarie. Domeniile de activitate în care activează primii rezidenți ai Parcului Industrial sunt fabricarea de structuri metalice, fabricarea componentelor de comunicații, procesare lapte și produse lactate, fabricarea elementelor de tâmplărie pentru construcții autonome energetic, injecții mase plastice.

Nimeni însă din conducerea municipalităţii, dar nici a SC Bussines Park Bistrita Sud SRL nu a precizat cine sunt mai exact companiile care au concesionat respectivele suprafeţe.

Pe de altă parte, municipalitatea a alocat 600.000 lei buget pentru SC Bussines Park Bistriţa Sud SRL, din care aproape o treime – 196.000 lei – sunt cheltuielile cu salariile celor cinci angajaţi. La cuantumul anual al salariilor se mai adaugă încă 21.000 lei, bani care reprezintă îndemnizaţiile celor 7 membri ai Adunării Generala a Acţionarilor, plus încă 20.000 lei pentru cei 5 membri ai Consiliului de Administraţie.

Pârtie de schi, fără zăpadă: 4,5 milioane euro

Pârtia de schi din Wonderland, situată pe Dealul Cocoşului, este o altă investiţie fără cap a primarului Creţu, care a înghiţit şi evident va mai înghiţi o căruţă de bani.

Pentru realizarea obiectivului, Ovidiu Creţu s-a împrumutat de la bancă 40 milioane lei, din care jumătate sunt doar pentru pârtie. O pârtie care foarte probabil nu va aduce venituri, în principal din cauza lipsei elementului principal din toată această schemă – zăpada, ba mai mult va înghiţi bani pentru întreţinerea ei pe tot parcursul anului.

Concret, lucrările efective de construire a pârtiei visată de Ovidiu Creţu costă 19.526.712 lei, fără TVA, adică aproape 4,5 milioane de euro. Dar asta nu e tot, fiindcă la începutul lunii aprilie, municipalitatea condusă de Ovidiu Creţu a mai scos un contract de lucrări la licitaţie, tot pentru pârtia de schi. Este vorba de contractul pentru proiectare şi execuţie de racordare la reţeaua electrică pentru obiectivul de investiţii „Amenajare pârtie de schi inclusiv utilităţi, în cadrul complexului sportiv polivalent din municipiul Bistriţa, localitatea componentă Unirea”, investiţie estimată la 723.875,58 lei, fără TVA.

Pârtia de pe Dealul Cocoşului a devenit la începutul acestui an subiect de presă naţional, după ce primarul Creţu a declarat că lungimea pârtiei va fi una mai mare decât a fost prevăzută iniţia în proiect, şi că temperaturile ridicate nu mai sunt acum o problemă fiindcă există instalaţii de producere a zăpezii artificiale şi în astfel de condiţii. Ce a uitat însă să precizeze primarul este costul ridicat al unor astfel de instalaţii care depăşeşte milionul de euro.

Totodată, Ovidiu Creţu mai spunea că investiţia va fi amortizată prin dezvoltarea economică a zonei, în sensul că acolo vor fi construite pensiuni şi restaurante, astfel că municipalitatea va avea de câştigat din impozitul perceput pe acestea. În plus, susţinea edilul, pârtia va putea fi folosită de elevii bistriţeni în timpul orelor de sport, în baza unui parteneriat pe care municipalitatea îl va încheia cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Regenerare urbană cu lucrări anapoda: 10 milioane euro

Un alt proiect care datează din primul mandat de primar al lui Ovidiu Creţu, mai precis în 2011, este „Planul Integrat pentru Dezvoltarea Urbană, un program amplu de reabilitare a centrului istoric ce trebuia finalizat până în anul 2015.

Valoarea totală a proiectului trecea de 23,5 milioane de euro, 98% din această sumă reprezentând finanțare nerambursabilă și doar 2% contribuția Primăriei Bistrița.

Obiectivul acestui program era de regenerare a infrastructurii publice urbane din centrul istoric al municipiul Bistrița, valorificarea moștenirii istorice și culturale prin reabilitarea și punerea în valoare a clădirilor istorice, a străzilor din zona centrală, a Parcului municipal, a pasajelor istorice, caracteristice Bistriței medievale, precum și de promovare a noilor axe turistice pietonale, respectiv Axa Coroanei, Axa Artelor, Axa Breslelor.

Programul cuprinde practic 7 proiecte finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Regional, cel mai important fiind „Regenerarea urbană a centrului istoric al Bistriței”, valoarea acestuia apropiindu-se de 45 de milioane de lei (circa 10 milioane euro).

Municipalitatea s-a gândit că denumind câteva dintre traseele care pot fi exploatate turistic va da lovitura și se vor înghesui vizitatorii în fostul oraș săsesc. Așa au luat naștere Axa Coroanei, Axa Artelor și Axa Breslelor, care merg pe harta vechiului sistem de fortificații.

În realitate, au fost reabilitate câteva dintre pasaje, fără să se țină cont de amplasarea și utilizarea lor. Așa se face că au fost reabilitate pasaje foarte rar utilizate, bistrițenii neștiind de existența unora dintre ele.

În tot acest timp, pasajele de pe Pietonalul Liviu Rebreanu de exemplu rămân adevărate ghene de gunoi, unde domnește un miros greu de urină.

Asta ar fi însă cea mai mică problemă a acestui proiect. În zonele pietonale, pentru a reda vechiul aspect al cetății s-a mers pe piatră cubică, ce a înlocuit pavajul clasic, însă lucrările au fost de cea mai proastă calitate. Prin urmare lucrările au trebuit refăcute de câteva ori în multe locuri. La fel s-a întâmplat şi cu rampele amplasate pe străzile cu acces auto, acestea fiind refăcute de trei ori.

La doar câteva luni de la amplasare, toate obiectele din metal folosite – coșuri noi de gunoi, stâlpi, bănci și chiar capace de canal – au ruginit pur și simplu. Cișmelele dau și ele semne de oboseală, asta în condițiile în care nu au văzut apă niciodată până acum.