Printre editurile mai mult sau mai puţin cunoscute care au girat pentru cărţile puşcăriaşilor se numără şi Eikon. Aceasta a fost pusă pe picioare de vicepremierul şi ministrul Dezvoltării, Vasile Sebastian Dîncu, alături de vărul său Vasile George Dîncu. Editurile care au girat pentru cărţile scrise în puşcărie au intrat deja în atenţia DNA.
Zeci de edituri au publicat anii trecuţi cărţile scrise în puşcărie. Dacă unele au publicat doar o carte, altele au publicat cu zecile. Printre editurile care au „girat” pentru lucrările ştiinţifice scrise cu mult sârg după gratii se numără şi Eikon, editură pusă pe picioare de doi bistriţeni.
Este vorba tocmai de vicepremierul şi ministrul Dezvoltării Vasile Sebastian Dîncu, alături de vărul său Vasile George Dîncu, acesta fiind şi scriitor. Sub umbrela acestei edituri a publicat şi sociologul şi vicepremierul Vasile Sebastian Dîncu trei dintre cărţile sale. De asemenea mai toate cărţile de poezii ale tatălui său sunt publicate tot de editura „de familie”.
Aceasta a fost pusă pe picioare în anul 2003 şi are în colecţii cărţi din diverse domenii.
Până în anul 2014, Editura Eikon se afla sub gestiunea firmei Cartea Ardeleană SRL. În anul 2014, familia Dîncu şi-a luat jucăriile şi s-au retras din Eikon, punând pe picioare editura Şcoala Ardeleană, care-l are ca director pe Vasile George Dîncu. Aici a fost publicată şi cea mai nouă carte a vicepremierului „Triburile- O patologie a politicii româneşti de la revoluţie la generaţia Facebook”.
Eikon girează pentru o carte scrisă la Gherla
La doar câteva luni după ce familia Dîncu s-a retras din Eikon, care acum funcţionează pe firma Eikon Bookstage SRL, Aurica Puşcaş publica la editura în cauză „Sintaxa Limbii Române – Noţiuni fundamentale pentru învăţământul gimnazial”.
Ce o diferenţia pe Aurica Puşcaş de alţi profesori/scriitori a fost… starea de libertate. În perioada în care a scris cartea, Aurica Puşcaş era încarcerată în Penitenciarul Gherla.
Aurica Puşcaş a fost condamnată la doi ani de închisoare pentru că a luat bani de la peste 100 de elevi pentru a rezolva subiectele de BAC şi a le pune la dispoziţie. Fosta profesoară a fost eliberată în martie 2015. Coincidenţa face ca lucrarea să fie publicată cu doar două luni înainte de liberare.
Cartea scrisă de Aurica Puşcaş este singura lucrare redactată în puşcărie publicată de editura Eikon. Aceasta însă nu poate fi găsită în colecţiile făcute publice pe site-ul editurii şi nici nu apare la vânzare pe alte magazine virtuale care comercializează cărţi.
DNA a intrat pe fir
Această afacere din care au de câştigat autorii cărţilor, coordonatorii, dar şi editurile a atras atenţia şi DNA-ul, care a intrat pe fir şi a început o anchetă.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanţele de judecată.
Deranjată de amploarea care a luat-o această „afacere literară” s-a arătat şi Raluca Prună, actualul Ministru al Justiţiei. Aceasta a precizat că în luna februarie va promova abrogarea dispoziţiei care permite ca deţinuţii care scriu cărţi ştiinţifice să primească o reducere a pedepsei.
În ultimii trei ani, pe porţile puşcăriilor din ţară au ieşit nu mai puţin de 400 de volume. Deşi la o primă vedere s-ar crede că timpul oferit de încarcerare le permite deţinuţilor să se dedice unei cărţi, altele sunt motivele pentru care puşcăriaşii sunt brusc păliţi de inspiraţii după gratii.
Legea nr. 275/2006 prevede posibilitatea reducerii duratei pedepsei ca urmare a elaborării unei lucrări ştiinţifice publicate. Fiecare carte scrisă îi aduce deţinutului o reducere cu 30 de zile a pedepsei.
Deşi această prevedere este în vigoare încă din anul 2006, abia în ultimii ani a fost „exploatată” de minţile luminate ajunse prin penitenciarele din ţară.
Dacă până de curând judecătorii nici nu puneau la îndoială caracterul ştiinţific şi valoarea cărţilor care ieşeau pe poarta penitenciarelor, de când a intrat pe fir DNA-ul aceştia sunt mai rezervaţi atunci când se află în faţa unei cereri de liberare condiţionată fundamentată pe redactarea de cărţi.
Drept dovadă stau judecătorii de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, care au stat pe gânduri când au primit cererea de liberare condiţionată în cazul fostului primar al Clujului Sorin Apostu. Judecătoarea a cerut săptămâna trecută o reevaluare a lucrărilor ştiinţifice, solicitându-le şi celor de la Penitenciarul Bistriţa-Năsăud o situaţie foarte clară a calculului zilelor câştig.
Cărţile aduc profituri frumuşele
Cartea Ardeleană SRL, firma pe care funcţionează noua editură şi pe care a funcţionat mai bine de 10 ani editura Eikon are profituri frumuşele. În anul 2014, aceasta raporta o cifră de afaceri de 1,5 milioane de lei, cu un profit net de peste 100.000 de lei. Editura are 9 angajaţi şi datorii totale de peste 500.000 de lei.
Înainte de „separare”, Cartea Ardeleană se pare că o ducea mai bine. Astfel, în anul 2013, aceasta raporta o cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei şi un profit net de trei ori mai mare: 382.000 de lei.
Editura lui Dîncu a luat „premiu” de la municipalitatea clujeană
Nu doar puşcăriaşii îşi scot cărţi la Editura Eikon, ci şi figuri importante din viaţa publică clujeană. Printre scriitorii care au mai scos cărţi la Editura Eikon se numără şi Oana Boc, nimeni alta decât soţia edilului Clujului, Emil Boc. Aceasta a lansat în anul 2013 un volum de poezii intitulat „Scara” la editura familiei Dîncu.
Tot în 2013, Gazeta de Cluj a arătat cum la doar două săptămâni de la lansarea cărţii primarului, Asociaţia Culturală Eikon, patronată tot de Vasile Dîncu şi care deţinea Editura Eikon a primit 15.000 de lei de la municipalitatea clujeană.
Practic, editura primea această sumă pentru Festivalul Naţional de Carte Transilvania, organizat e Asociaţia Culturală Eikon şi Primăria Cluj. Evident, în cadrul festivalului de carte a fost prezentat şi volumul de poezii semnat de soţia primarului Emil Boc.
Andreea Moldovan
