Cărţile din puşcărie şi efectele lor perverse. UBB ia apărarea profesorilor săi

După ce în ultimii ani pe porţile penitenciarelor din ţară au ieşit sute de „lucrări ştiinţifice”, care-i ajutau pe puşcăriaşi să îşi scurteze pedepsele, DNA-ul a intrat într-un final pe fir. Cărţile scrise la Bistriţa „lovesc” în mai mulţi profesori universitari din Cluj, Alba sau Arad, dar şi în două edituri.

Cărţile scrise la repezeală, pe genunchi, în puşcărie încep să îşi arate efectele perverse. În ultimii trei ani, pe porţile puşcăriilor din ţară au ieşit nu mai puţin de 400 de volume.

Deşi la o primă vedere s-ar crede că timpul liber oferit de încarcerare le permite deţinuţilor să se dedice unei cărţi, altele sunt motivele pentru care puşcăriaşii sunt brusc păliţi de inspiraţii după gratii. Legea nr. 275/2006 prevede posibilitatea reducerii duratei pedepsei ca urmare a elaborării unei lucrări ştiinţifice publicate. Fiecare carte scrisă îi aduce deţinutului o reducere cu 30 de zile a pedepsei.

În ciuda faptului că această prevedere este în vigoare încă din 2006, abia în ultimii ani a fost „exploatată”, în special de către gulerele albe ajunse după gratii. Numărul mare de cărţi scrise după gratii, precum şi valoarea sau mai bine spus lipsa valorii lor ştiinţifice a determinat o reacţie, ce-i drept tardivă, a Ministerului Justiţiei. Ministrul Justiţiei, Raluca Prună a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, că în februarie va promova abrogarea dispoziţiei care permite ca deţinuţii care scriu cărţi ştiinţifice să primească o reducere a pedepsei.

DNA-ul, cu ochii pe profesorii care au girat pentru cărţi şi pe edituri

Abrogarea dispoziţiei este ultima problemă pe care o au deţinuţii şi mai ales profesorii şi editurile care au girat pentru aceste lucrări. DNA-ul a intrat pe fir şi a început o anchetă.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanţele de judecată.

Profesori din Cluj, Alba şi Arad au girat pentru cărţile scrise la Bistriţa

Potrivit datelor oferite de către Ministerul Justiţiei, în 2015, în Penitenciarul Bistriţa au fost scrise 6 cărţi, de către trei deţinuţi. Printre cei care au scris cărţi după gratii se numără fostul şef al Finanţelor Sabin Ilieşi, care a redactat două cărţi: „Veniturile statului şi controlul financiar de stat”, dar şi „Biruinţă în suferinţă”.

Sorin Apostu, fostul primar al oraşului Cluj-Napoca este şi el încarcerat în Penitenciarul Bistriţa de anul trecut. Acesta pe lângă faptul că lucrează la biblioteca penitenciarului s-a folosit de timpul liber pentru a redacta nu mai puţin de trei lucrări ştiinţifice: „Controlul calităţii peştelui, batracienilor şi fructelor de mare”, „Norme de igienă în unităţile de alimentaţie” şi „Controlul calităţii laptelui, produselor lactate şi a mierii”.

La cei doi se adaugă şi Dan Andrei Hosu, un tâlhar, care în 2009 a spart una dintre filialele Băncii Transilvania din Cluj, de unde a furat aproape 70.000 de euro, după ce a lovit paznicul cu un pistol, iar pe o casieră cu pumnii şi picioarele. Acesta a scris „Iertarea În Hristos din perspectiva Noului Testament”, girată de preotul Mihai Himcinschi din Alba Iulia şi publicată la Editura Reîntregirea.

Pentru aceste lucrări au girat: Cornel Laslo, Dorin Ţibulcă, Sevastiţa Muste de la Facultatea de Ştiinţă şi Tehnologia Alimentelor, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Borlea Sorin de la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii de Vest Vasile Goldiş, preotul Florin Bozântan de la Facultatea de Teologie Greco Catolică din cadrul UBB şi preotul Mihai Himcinschi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea 1 Decembrie Alba Iulia.

UBB ia apărarea profesorilor săi

Printre cei care au girat pentru lucrările deţinuţilor se numără şi mai mulţi profesori din cadrul Universităţii Babeş Bolyai. De exemplu, pentru lucrarea lui Ilieşi „Biruinţă prin suferinţă” a girat preotul greco-catolic Florin Bozântan, de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul UBB.

Explicaţia preotului este halucinantă. Acesta spune că nu ştie nimic despre conţinutul lucrării şi că, de fapt, a fost contactat de către Poliţia Penitenciarului Bistriţa pentru recomandare. Potrivit Adevărul.ro, în faţa conducerii facultăţii a susţinut că i-a solicitat protopopul greco-catolic de Bistriţa Ioan Vasile Frişan să gireze pentru cartea lui Ilieşi.

Dacă Penitenciarul Bistriţa încă nu a venit cu o poziţie în acest sens, preotul Ioan Vasile Frişan spune că nu a contactat pe nimeni şi că nu ştie nimic despre acest subiect. „Nu ştiu nimic, nu ştiu de unde a scos-o”,  a declarat protopopul greco-catolic.

Universitatea Babeş-Bolyai deşi aruncă tacit responsabilitatea în curtea profesorilor, le şi ia apărarea într-un comunicat de presă: „Recomandările au avut la bază activitatea profesională anterioară a viitorilor autori, analiza CV-ului, a statului profesional cu relevanţă în domeniul abordat; Cadrele didactice titulare şi active în UBB nu au fost contactate ulterior pentru a coordona, corecta sau gira lucrări/părţi deja redactate în lucrările propuse”.

Cărţi fantomă! Nu se regăsesc pe site-ul editurii

Ilieşi şi Apostu nu au în comun doar pasiunea pentru scris, ci şi editura care le-a publicat cărţile. Este vorba despre editura Risoprint din Cluj-Napoca. Apostu a apelat la această editură şi în perioada în care a fost încarcerat la Gherla, dar şi acum la Bistriţa Până la această oră editura în cauză nu a oferit un punct de vedere în această chestiune.

Deşi cinci cărţi au fost publicate de această editură, niciuna dintre ele nu este de găsit. Nici în librării şi nici măcar pe site-ul editurii unde au fost publicate. Ilieşi şi Apostu nu sunt singurii care şi-au publicat cărţile la Risoprint. Vârsta Ioana, condamnată la 5 ani de închisoare pentru abuz în serviciu şi încarcerată în Penitenciarul Târgşor a apelat şi ea la editura clujeană.

Firma pe care funcţionează această editură, Roprint Import Export SRL, pare să meargă foarte bine. În 2014, SRL-ul a raportat o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei şi un profit brut de 151.000 de lei.

Andreea Moldovan