De la Năsăud la Cluj călătorind cu trenul în plină noapte în cele peste 2 ore a parcursului am avut timp să mă gândesc la de toate ale oraşului şi trecutului strămoşesc grăniceresc, la ai mei lăsaţi în Comoara… Dar oricând cutreieram prin istorie şi mă întâlneam cu cei de demult, tresăream când mă descopeream ajuns la ale zilei şi la proces.
În legănatul trenului prin tunelul nopţii, ici acolo câteva stele agăţate de stâlpi, singura mulţime care mă încerca din tot talmeş-balmeşul procesului şi dezbatere a procesului din ajunul lui 24 ianuarie 2015 era faptul că depusesem, dacă mi-a fost obstrucţionată pledoaria, Cuvântarea scrisă necitită în instanţă. Textul este următorul:
ONORATĂ INSTANŢĂ,
Subsemnatul TEODOR TANCO în calitate de reclamant, date fiind condiţii sociale şi împrejurări personale de viaţă fac să fiu aici, astăzi parte şi avocat. Mă străduiesc să mă prezint documentat şi logic în procesul civil cu pârâta respectiv Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene, sesizând câteva probleme de doctrină şi drept, în detaliu, că nu fuseseră înţelese de apărarea contractată, pentru soluţionarea competentă a Instanţei. De aceea, voi depune şi în scris cele câteva completări necesare, cât şi asperităţile rezultate din textele depuse de ea la Dosarul nr. 1240/265/2014.
1) Întrucât au fost comentarii că se vor aduce modificări Statutului UCGN, printr-un act adiţional, primind târziu alt exemplar am constatat că e acelaşi text cu modificările din 1 aprilie 2013, conform Înscrierii de autentificare nr. 728 a notarului public. Am arătat numeric că, din cei 44 de reprezentanţi ai localităţilor în AG, 15 sunt oameni politici, adică primari din comunele grănicereşti. Dar nu reuşisem identificarea exactă a tuturor. Căci în Întâmpinarea făcută de reprezentantul pârâtei în persoana lui Onul Gheorghe preşedintele UCGN şi al Consiliului director, avocatul prezentase anexă un tabel nominal cu reprezentanţii localităţilor asociate (44). Dar fără nici un indiciu despre profesiunea şi funţiile în activitatea lor politică şi socială. Subsemnatul trăiesc în Cluj-Napoca şi nu reuşisem în termenul de 10 zile să aflu şi ierarhiile şi apartenenţa lor la diversele partide.
Completez acum, informând Onorata Instanţă că, în realitate, sunt mai mulţi în tabelul amintit, respectiv 16 primari, 1 viceprimar şi 1 consilier local, în total 18 partinici. Dintre care în consiliul director sunt 4 + 1: Primari – ONUL GHEORGHE, preşedinte, reprezentând comuna Salva; ROMOCEA MIRCEA, membru, Năsăud; POP IOAN, membru, Leşu; CRIŞAN DORU, membru, Prundu Bârgăului; viceprimar TODORAN IOAN, membru, Gledin. În Adunarea Generală sunt 12+1: Primari – LABA VASILE, Bistriţa Bârgăului; ANGHEL NICOLAE, Coşbuc; TIOLAN GRIGORE, Feldru; ANCA ALEXANDRU, Ilva Mare; HOREA AUREL, Ilva Mică; DUMITRU VASILE, Maieru; AVRAM VALER, Măgura Ilvei; STRUGARI IOAN, Parva; CREŢAN VASILE, Rebra; CLAPĂU VASILE, Rebrişoara; MONIŢA IOAN, Romuli; PAVELEA ANCHIDIM, Runcu Salvei; consilier local DRĂGAN ILIE, Monor.
Aşadar, nu numai primari sunt reprezentanţi, ci şi alţii care deopotrivă sunt incompatibili, ci oricine deţine o funcţie şi calitate prin alegere în componenţa unui organ politic de conducere în calitate de membru al unui partid. Astfel, mai sunt aleşi politici şi în calităţile de: viceprimari, membri în consilii local, preşedinţi şi vicepreşedinţi, dar şi membri în consiliile judeţene, ca şi în cele orăşeneşti, municipale şi a capitalei, generic numiţi consilieri, cât şi primarii şi viceprimarii acestora. În concluzie, nu pot fi aleşi ca să reprezinte localităţile grănicereşti în Adunarea Generală a UCGN cei care au ajuns în demnităţi de stat şi sociale cei care în altele reprezintă partide politice. Inclusiv parlamentarii.
La elaborarea Statutului nostru (UCGN) am avut în vedere experienţa politică din trecut şi mai ales a prezentului politic, sugerând-o când s-a scris articolul 3. Ne-a fost ca o busolă apoftegma unui gânditor român, care la problema aceasta ne-a prevenit, afirmând: „Omul politic obişnuit nu-şi bate capul cu binele comun decât în măsura în care e spre propriul lui interes” (C. Livius). Şi transpunerea statutară este în art. 3: „Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene este o asociaţie nonguvernamentală şi apolitică, nu susţine nici un partid politic sau coaliţii de partide, desfăşurându-şi activitatea în mod autonom”.
Textul acestor modificări şi completări clarificp în principiu că pot face parte în calitate de reprezentanţi în Adunarea Generală şi în celelalte organe alese de ea, precum Consiliu director, descendenţi de grăniceri din cele 44 de localităţi care compun Uniunea. Se arată totodată că dintre aceştia nu pot fi reprezentaţi cei care deţin funcţii alese reprezentând partide politice şi alianţe politice.
Completarea numărului de 44 reprezentanţi în AG se face prin trecerea supleanţilor ca titulari, nominalizaţi în Tabelul stabilit şi aprobat de Uniune la 30 aprilie 2014 (cu condiţia să nu fie în categoriile celor interzişi), document care se află la dosar, alăturat Întâmpinării pârâtului. Iar o adunare generală extraordinară (convicată de cei aleşi legal şi cu preşedintele de onoare fondator) poate valida mandatele noilor membri şi să constituie celalalte organe ale Uniunii, intrând în legalitate şi normalitate.
(Va urma)
