Anul alegerilor locale şi parlamentare

Un sistem informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal va fi utilizat în anul 2016 la alegerile locale din iunie și la cele parlamentare din noiembrie, potrivit site-ului Autorității Electorale Permanente.
Alegătorii care doresc să își exprime opțiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secțiilor de votare, ci operatorului unui calculator, iar sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă și-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secție și dacă și-a mai exercitat dreptul la vot la același scrutin.

În baza rezultatelor generate de sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia și a verificării actului de identitate, președintele biroului electoral al secției de votare poate opri de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării și persoana care și-a pierdut drepturile electorale.

De asemenea, poate îndruma alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat în altă parte sau nu a fost înscris în Registrul electoral cu domiciliul sau reședința în străinătate și poate înscrie în lista electorală suplimentară.

Pentru implementarea acestui proiect, este nevoie ca minimum 30.000 de persoane să fie instruite pentru a fi operatori ai sistemului, AEP demarând o campanie de recrutare în acest sens.

De asemenea, conform noii legislatii, primarii vor fi alesi dintr-un singur tur de scrutin, aşa cum s-a întâmplat şi în anul 2012, în timpul guvernării Boc.

Preşedinţii de Consilii Judeţene nu vor mai fi aleşi prin vot direct, ci din rândul consilierilor judeţeni aleși pe liste, prin votul majorităţii. Măsurile au fost contestate de unii politicieni, care au susţinut că un astfel de sistem electoral avantajează partidele mari, primarii în funcţie şi candidaţii cu notorietate, dezavantajând partidele mici şi candidaţii din afara sistemului, dar și că alegerea președintelui CJ în mod indirect dă startul unor jocuri de culise.

Vicepreşedinţii şi viceprimarii, vor fi aleşi în mod indirect, prin vot secret de Consiliul Judeţean, cu majoritate simplă. Aceştia vor putea fi demişi, însă, la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni.

Noua legislaţie electorală prevede o normă de reprezentare pentru deputaţi de 73.000 de locuitori şi de 168.000 de locuitori pentru senatori, ceea ce va duce la o scădere a numărului de parlamentari. Astfel, vor fi aleşi 308 deputaţi, plus 18 deputaţi ai minorităţilor, şi 134 de senatori. Legislativul va număra 466 de deputaţi şi senatori, faţă de 588, câţi au fost aleşi în 2012. Bistrița-Năsăud va avea cinci deputați și doi senatori.

Diaspora va fi reprezentată în continuare de 4 deputaţi şi 2 senatori, o premieră constând însă în introducerea votului prin corespondenţă pentru acest tip de alegeri. Renunţarea la votul uninominal cu sistem de compensare va duce la diminuarea numărului de parlamentari. Cu toate acestea propunerea validată de referendumul naţional din 2009 legat de Parlamentul unicameral şi reducerea numărului aleşilor la 300 rămâne pe hârtie.