Aproximativ un sfert dintre aleşii locali din Bistriţa-Năsăud nu s-au sinchisit să îşi depună rapoartele de activitate aferente anului 2014. Procentul se păstrează şi dacă vorbim despre depunerea rapoartelor de activitate începând cu primul an de mandat, din 2012, şi până în 2014. La nivel naţional situaţia pare oarecum mai bună în condiţiile în care media se ridică la circa 42% consilieri care şi-au depus rapoartele de activitate în 2014, în timp ce aproximativ 40% „au fost pe lege” în perioada 2012 – 2014.
Centrul pentru Politici Publice din Cluj-Napoca a efectuat recent o analiză cu privire la depunerea rapoartelor de activitate la nivel național de către aleșii locali pentru mandatul 2012 – 2014 şi au ajuns la concluzia că doar aproape 41% dintre aceştia s-au conformat prevederilor legale privind elaborarea și publicarea rapoartelor de activitate anuală stipulate în Legea 215/2001, Legea Administrației publice locale.
„Aproximativ o treime dintre aleșii locali nu au depus rapoarte de activitate pentru ultimii 3 ani de mandat. Mai mult, acestea nu sunt accesibile cu ușurință cetățenilor – pentru perioada 2012-2014, consiliile județene au publicat din oficiu pe paginile de internetdoar 27.40%din totalul rapoartelor de activitate care ar fi trebuit să fie disponibile, prin urmare72,60% dintre acestea nu sunt publicate online.
Mai mult,14 consilii județene nu au publicat niciun raport de activitate pe paginile de internet pentru toți cei 3 ani de mandat analizați: Argeș, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Constanța, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Maramureș, Prahova și Teleorman.
De asemenea, doar un sfert dintre consiliile județene din România au răspuns la solicitarea noastră depășind termenul de 30 de zile lucrătoare prevăzut de Legea 544/2001”.
Asta reiese din raport, dar ceea ce există pe site-urile oficiale ale administraţiilor locale induce ideea că numărul aleşilor locali, cel puţin din Bistriţa-Năsăud care şi-au făcut publice rapoartele de activitate, aşa cum spune legea, este mult mai mic.
Doar unii dintre aleşii judeţeni îşi aduc aminte de rapoarte! Cu schimbul!
Noi ne vom limita doar la câteva primării din judeţ dar şi la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud pentru a vedea câţi dintre aleşii locali vor să fie transparenţi faţă de electoratul care le-a dat votul de încredere şi le-a asigurat scaunul din legislativele locale pentru patru ani.
Ne oprim mai întâi la Consiliul Judeţean, unde aleşii nu s-au înghesuit să îşi facă activitatea cunoscută.
La finele lui 2012, după jumătate de an de activitate a noului legislativ judeţean conform informaţiilor existente pe site-ul CJ BN, se observă că doar cinci consilieri judeţeni şi-au depus rapoartele de activitate. Discutăm despre Mihai Bumbu, Florin Rogozan, Emil Neia Lăcătuş, Anton Runcan şi Monica Săsărman, toţi la acea vreme membri PDL, actualmente membri PNL.
Dacă doar a şasea parte s-a dovedit responsabilă după doar şase luni de mandat, nu acelaşi lucru s-a întâmplat la finele lui 2013 – începutul lui 2014, fiindcă la acea vreme niciunul dintre aleşii judeţeni nu au dat vreun raport. Îl regăsim însă pe preşedintele CJ BN care în luna iulie 2013 a depus raportul său de activitate după un an de mandat în fruntea instituţiei.
Pentru activitatea din 2014, au depus în primele luni ale acestui an rapoarte de activitate şase consilieri judeţeni. Este vorba despre Maria Ulecan (PSD), Florin Urîte (PNL), Ciprian Breşfelean (independent), Ileana Moldoveanu (PSD) George Pop (PSD) şi Alexandru Jauca (PNL).Restul, cu preşedintele CJ BN în frunte, pauză!
La Bistriţa, doar un raport în 2014! Restul consilierilor, fantome în toată regula
În ceea ce priveşte Consiliul Municipal Bistriţa, aici lucrurile sunt mai simple decât în cazul Consiliului judeţean fiindcă aleşii au ignorat aproape în totalitate această obligaţie. Doar un singur consilier şi-a adus aminte, dar şi acela după trei ani de mandat. Este vorba de Alexandru Toniuc, care a depus un raport de activitate în primul trimestru al acestui an. Între timp, Toniuc a demisionat din legislativul local dar şi de la şefia Partidului Ecologist Român, după ce a promovat concursul pentru funcţia de director executiv la Direcţia de Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Judeţean.
În schimb, primarul Ovidiu Creţu a fost foarte conştiincios şi a depus rapoarte de activitate în fiecare an.
Năsăud: există consilieri locali?!
Situaţie similară şi în cazul consilierilor năsăudeni. Pe site-ul Primăriei Năsăud, la secţiunea în care ar trebui să se regăsească rapoartele de activitate ale aleşilor locali, nu există postat nici un document din 2012 încoace.
Singurul în regulă din acest punct de vedere este primarul Mircea Romocea, care a avut grijă ca în 2013 şi 2014 să depună rapoartele de activitate aferente anilor 2012 şi 2013.
Salva: Şi-au adus aminte de obligaţii în 2014
Oarecare informaţii se regăsesc şi pe site-ul Primăriei Salva. Aici regăsim 10 din cele 11 rapoarte de activitate pe care aleşii locali le-au depus în 2014 aferente anului precedent. Din păcate sunt singurele fiindcă rapoartele aferente anilor anteriori nu există.
Primarul Gheorghe Onul şi-a prezentat activitatea cu pauze. Mai precis şi-a depus un raport de activitate în 2009, aferent anului 2008, un al doilea în 2011 – aferent anului 2010, iar ultimul în 2014 – aferent anului 2013.
Lista neagră e lungă
Dacă unele administraţii locale au site-uri cât de cât funcţionale, altele au site-uri doar cu numele, de unde eventual află doar numele aleşilor locali sau a câtorva angajaţi ai primăriilor.
Un astfel de caz este site-ul Primăriei Dumitra. Aici regăsim doar numele aleşilor locali, însă când vine vorba de declaraţiile de avere nu este nici măcar una disponibilă. Cât despre vreun raport de activitate, aici constatăm că există o mare gaură neagră, fiindcă nu există nici secţiune dedicată unor astfel de documente.
Situaţia este similară şi pe pagina primarului comunei Dumitra, Gheorghe Bălăjan, care nu prezintă nici declaraţiile de avere şi interese, nici vreun raport de activitate, ci doar atribuţiile pe care le are conform funcţiei.
Site-ul Primăriei Feldru oferă doar câteva informaţii cu privire la proiectele implementate în mandatele trecute, şi cum au fost împărţite bugetele în 2011, 2012, 2013. Cât despre aleşii locali, doar numele acestora este făcut public, însă rapoartele de activitate ale acestora sunt inexistente. Cum inexistente sunt şi declaraţiile lor de avere.Primarul, Grigore Ţiolan, ţine şi el la secret activitatea sa din 2012 încoace.
Informaţii inexistente şi în cazul Primăriei Cetate, de pe site-ul căreia aflăm doar numele aleşilor locali. În rest putem spune că acesta este total degeaba, fiindcă averile aleşilor, dar şi activitatea depusă de aceştia sunt la secret. Pe site-ul acestei primării nu sunt postate nici măcar hotărârile legislativului local.
Este mai mult decât evident că lista neagră a primăriilor şi totodată a legislativelor locale, în speţă a aleşilor locali care nu au vreun raport de activitate făcut public este foarte lungă. De aici se poate trage o concluzie, una deloc plăcută, şi anume că transparenţa din partea consilierilor locali este prezentă doar în mică măsură. Astfel, sunt încălcate prevederilor art. 52, alin. 4 din Legea 215/2001 care stipulează că: „Fiecare consilier, precum si viceprimarul sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului”.
