Statuile primului fotograf bistrițean și cea a celui mai dur și cinstit fierar din oraș pot fi acum admirate pe străzile municipiului.
Alexandru Roşu a făcut parte din elita Bistriţei din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. El s-a născut la 9 ianuarie 1854, la Bistriţa. „Şi-a făcut ucenicia la primul fotograf al Bistriţei, Carl Koller. Ulterior s-a pregătit alături de cei mai buni fotografi de la Viena şi în 1881 şi-a deschis propriul atelier în Piaţa Centrală nr. 22″. Alexandru Roşu este cunoscut drept fotograful care i-a imortalizat pe memorandişti, liderii românilor transilvăneni care au trimis în 1892 o petiţie împăratului austro-ungar Franz Josef. În documentul respectiv, aceştia cereau drepturi etnice egale cu ale populaţiei maghiare, oprirea persecuţiilor şi a încercărilor de maghiarizare. De asemenea, marele istoric Nicolae Iorga îl aprecia pe Alexandru Roşu, pe care-l considera cel mai mare şi mai talentat fotograf român al epocii. Iorga a fost în zona Bistriţei şi probabil atunci a văzut fotografiile memorandiştilor făcute de Alexandru Roşu, care i-au lăsat o plăcută impresie. De aceea, marele istoric spunea despre bistriţean că este cel mai talentat fotograf român al epocii.
Totodată, despre Georg Pfaffenbruder se ştie că a trăit în Bistriţa, în secolele XVI- XVII şi că era cunoscut de locuitorii oraşului drept un om foarte corect. De asemenea, Pfaffenbruder era cel mai curajos şi viteaz om al Cetăţii Bistriţa. Cu toate că de multe ori îşi făcea singur dreptate, nimeni nu îl pedepsea. Informaţiile istorice spun că odată, când fata lui a fost molestată de un locuitor al cetăţii, Pfaffenbruder s-a răzbunat de unul singur. Deşi ar fi trebuit să fie închis pentru acest fapt, fierarul a fost absolvit de orice vină. Cel mai cunoscut moment legat de Pfaffenbruder datează din 1602, când duşmanii au încercat să cucerească Cetatea Bistriţei. În momentul în care locuitorii cetăţii îşi pierdeau din puteri deoarece vedeau că inamicul este mai puternic, Pfaffenbruder a mers la poarta cetăţii, s-a opus intrării duşmanilor în ea şi mai mult, luându-şi cel mai mare baros din fierărie, s-a „aruncat” în mijlocul duşmanilor.
