Înghesuială mare la poziţia de autor al ”Crimei de la Punte”

Uciderea Sandei Băloi în noaptea de 24 spre 25 iulie 1997 a creat o mare emoţie în rândul opiniei publice din Bistriţa, lumea devenind bulversată de faptul că poţi fi ucis în propria casă fără ca cineva să fie tras la răspundere. Această situaţie a creat de-a lungul timpului o stare de nesiguranţă în rândul bistriţenilor şi s-a datorat în mare parte neputinţei crase, inadmisibilă a Parchetului de pe lângă Tribunalul BN şi poliţiei bistriţene de-a identifica şi trimite în judecată pe autorul acestei crime.

Noroc cu apariţia legii privind imprescritibilitatea crimelor, altfel după scurgerea a 15 ani, cazul putea fi închis definitiv cu soluţia cunoscută, autor necunoscut (AN) spre uşurarea unora. Când se părea că praful se va depune în continuare asupra dosarului privind „Crima de la Punte”, deoarece efectiv cazul zăcea în nelucrare pentru că nu se ocupa nimeni de el, autodenunţul criminalului Dănuţ Romedea din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru crimă, a venit ca o gură de oxigen pentru anchetatorii bistriţeni sperând că vor rezolva în sfârşit enigma. Dar acest candidat surpriză la titlul de autor al crimei, nu a fost singurul, în anul 1998 a mai existat un pretendent la comiterea faptei, un bistriţean, Ioan-Eugen Boga, un infractor mărunt, care striga în gura mare că el este autorul crimei.

Boga, primul „pretendent”

Ioan Eugen Boga, (într-un document oficial al Parchetului de pe lângă Tribunalul BN, apare varianta Boga dar şi Buga) zis ”Polonezul”, primul pretendent la comiterea crimei, era un infractor mărunt, un ”drojdier”, a cărui viaţă se derula între două lumi, o scurtă perioadă de libertate şi una mai lungă petrecută în puşcărie. Prin anul 1998 aflat într-o pauză de puşcărie a început să se laude în gura mare celor din anturajul său, de aceeaşi teapă cu el, că „eu am omorât-o pe «şava» de la punte”. În limba romani, «şava» respectiv înseamnă femeie. În perioada respectivă, de libertate, Boga frecventa mai multe bombe din partea de jos a oraşului, printre care unul numit ”Aurora”. Mai mulţi martori la zisele ”Polonezului”, printre care Dalia Ştefania Moldovan, Mihaela-Lacrămioara C., Tiberiu G. şi Giani S., fiind audiaţi, au confirmat cele spuse de Ioan Eugen Boga. Acesta a mai povestit celor din anturajul lui că ar fi cunoscut-o pe Sanda Susana Băloi, că ar fi avut anumite relaţii cu ea, că ar fi reuşit să o scoată din casă spunându-i acesteia că soţul ei a avut un accident, că este la spital şi să ia cu ea o anumită sumă de bani, sumă pe care ulterior şi-ar fi însuşit-o el după comiterea omorului. De asemenea, alţi martori ar fi declarat că ”Polonezu” în perioada de după comiterea crimei ar fi oferit spre vânzare un ghiul de aur în greutate de câteva grame.

Audierea lui Boga nu a putut stabili cu exactitate ce a făcut în momentul critic, nici faptul dacă a cunoscut-o sau nu pe Sanda Băloi şi dacă cei doi ar fi avut relaţii. Ulterior acesta a negat că el ar fi autorul crimei, a retractat cele declarate anterior şi le-a spus anchetatorilor că el a auzit de ”crima de la punte” prin luna aprilie 1998, declaraţie infirmată de unii din cei audiaţi care spuneau că Boga se lăuda că a omorât-o pe femeia de la punte prin toamna anului 1997, la scurt timp după crimă. Faptul că Ioan Eugen Boga a fost audiat în bătaie de joc, fără a se stabili cu exactitate nimic, este demonstrat de ”Rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale şi de disjungere a cauzei”, întocmită în dosarul nr.264/P/1997 de către procurorul Emilian Dragoş Nicolescu din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

În documentul amintit se arată că „…..pe parcursul urmăririi penale numita Moldovan Delia Ştefania a declarat că numitul Boga Ioan-Eugen a afirmat că el ar fi omorât-o pe numita Băloiu Sanda Susana. Numitul Boga Ioan Eugen a fost audiat sumar, acesta nu şi-a justificat activităţile în timpul critic şi nici nu a fost verificat cu privire la faptul că el a cunoscut-o ori nu pe Băloiu Sanda Susana. El a declarat că a auzit de moartea acesteia doar în aprilie 1998, negând totodată că s-ar fi lăudat la barul ”Aurora”, imediat după uciderea victimei că el ar a omorât-o pe Băloiu Sanda Susana, ocazie cu care ar fi luat o sumă de bani. La data de 21.03.2001 numitul Buga Ioan -Eugen a decedat. De menţionat că Boga Ioan-Eugean nu a fost în arest preventiv”.

Se poate observa din cele de mai sus că şi numele de familie a victimei este scris greşit, Băloiu, nu Băloi, după cum este notat în actul de identitate şi cel de căsătorie.

În concluzie, procurorul este de părere că „Faţă de materialul probatoriu al cauzei apreciem că în favoarea numitului Boga Ioan Eugen operează un dubiu căruia îi profită, în sensul că nu s-a putut stabili că acesta a ucis-o pe numita Băloiu Sanda Susana, situaţie în care se va dispune neînceperea urmăririi penale”.

Ce ar mai fi de spus faţă de această ultimă frază a procurorului, că „nu s-a putut stabili că acesta a ucis-o pe numita Băloi…”, dar nici că nu a ucis-o. O urmă de incertitudine încă mai există, chiar dacă între timp Boga a decedat.

După cum se poate lesne observa, la poziţia de autor al ”Crimei de la Punte” începe să se stea la coadă ca la moară.

Romedea, infractor deosebit de violent

Noul pretendent la titlul de autor al ”Crimei de la Punte”, Daniel Romedea, face parte din aceeaşi categorie ca şi Boga, dar specializat în infracţiuni comise cu violenţă maximă.

Dacă Boga era un găinar, al doilea, Romedea se pare că se califică cu mai mult succes, conform CV-ul infracţional, ca pretendent al poziţiei de autor al crimei. Acest lucru nu înseamnă automat că este şi autorul omorului, simplul fapt că te autodenunţi şi recunoşti o faptă nu înseamnă obligatoriu că ai şi comis-o.

Romedea Dănuţ era condamnat pentru comiterea unei crime la mulţi ani de puşcărie, pedeapsă executată în Penitenciarul Tulcea. În urma unui scandal petrecut în curtea Penitenciarului de maximă Siguranţă Tulcea, patru deţinuţi au ajuns la Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea înjunghiaţi, iar în agresiune au fost utilizate arme albe improvizate, printre autorii faptei numărându-se şi Romedea.

În evidenţele Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea a fost înregistrată la data de 7.07.2013 o cauză penală în care se efectuau cercetări faţă de NICOLAE MARIUS, ROMEDEA DĂNUŢ, IAŞAR CETIN şi RANSBURG OVIDIU, persoane private de libertate în cadrul Penitenciarului Tulcea, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la omor deosebit de grav.

Din probatoriul administrat în cauză, a rezultat faptul că în după–amiaza zilei de 7.07.2013, pe fondul unui conflict spontan, NICOLAE MARIUS, ROMEDEA DĂNUŢ, IAŞAR CETIN şi RANSBURG OVIDIU, în timp ce se aflau în curtea de plimbare a penitenciarului Tulcea, au aplicat mai multe lovituri cu ajutorul unor obiecte tăioase, confecţionate artizanal, unor colegi de detenţie. Cele 4 victime ale conflictului au fost transportate la spital, unde li s-au acordat îngrijiri medicale de specialitate.

Instanţa a stabilit ulterior pedepse între 10 şi 12 ani pentru inculpaţii Nicolae Marius, Iaşar Cetin, Romedea Dănuţ.

Acestea au fost contopite cu pedepsele anterioare ale inculpaţilor aflaţi în stare privativă de libertate, astfel Dănuţ Romedea are de executat un număr de 25 de puşcărie, pedeapsă pe care o efectuează în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi.

Sumedenie de dosare pe numele lui Romedea

„Academia” numită puşcărie a făcut din Danuţ Romedea un adevărat „doctor docent” în ale dreptului penal şi ale şmecheriilor judiciare cu diverse reclamaţii şi autodenunţuri. Pe rolul diferitelor parchete şi instanţe de judecată acesta are în curs de derulare şi verificare un număr de nouă dosare, în diferite stadii de judecată. Enumerăm mai jos cauzele penale în care este parte şi a fost Dănuţ Romedea: dosar nr.801/279/2008, aflat la Judecătoria Piatra-Neamţ, pentru lovire sau alte violenţe, dosar nr.235/110/2006, la Tribunalul Bacău – contestaţie la executare, dosar nr.127/88/2014, Tribunalul Tulcea – sesizare trimisă de Comisia prevăzută de HG 836/2013, dosar nr. 180/88/2014, la Tribunalul Tulcea – omorul deosebit de grav, dosar nr. 194/188/2009, Judecătoria Bicaz – lovire şi alte violenţe, dosar nr.3363/180/2006, Judecătoria Bacău – lovire şi alte violenţe, dosar nr. 799/279/ 2008, Judecătoria Piatra-Neamţ – ameninţare, dosar nr. 3085/180/2006, Judecătoria Bacău – ameninţare, dosar nr. 3075/180/2006, Judecătoria Bacău – lovire sau alte violenţe, dosar nr.5384/180/2010, Judecătoria Bacău – contestaţie împotriva judecătorului delegat.

(Va urma)