Organizația Municipală TNL Bistrița organizează pary, la Bulevard Caffe & Club, de la ora 21.00.
”Intrarea se face doar pe bază de costumație”, precizează organizatorii.
Cunoscută şi drept „All Hallows’ Eve” (Ajunul Sărbătorii Tuturor Sfinţiilor, n.r.), Halloween-ul are loc în noaptea de 31 octombrie, cu o zi înainte de „All Hallows’ Day” (Sărbătoarea Tuturor Sfiinţilor, n.r.), celebrată de creştinii catolici şi de protestanţi.
De astfel, sărbătoarea este la origini una creştină, iar oameni din diverse ţări merg la biserică şi aprind lumânări la morminte în seara de 31 octombrie. Dar sărbătoarea a devenit populară datorită unui alt obicei: oamenii se costumează în fel de fel de personaje, mai ales inspirați de filme horror celebre, se duc la petreceri, scobesc dolveci, merg în locuri bântuite şi se uită la filme horror.
Numele de „Halloween” provine din Scoția și este, de fapt, prescurtarea numelui sărbătorii creștine „All Hallows’ Eve”. Scoțienii spun „All Hallows’ Even” („even” înseamnă „seară” în dialectul lor, care poate fi pronunţat şi „een”), dar, în timp, denumirea lungă a acestei sărbători s-a transformat în „(All) Hallow(s) Eve(n)”, apoi în Halloween.
Sărbătoarea „All Hallows’ Eve” care a dat numele Halloween-ului își are originile într-o mai veche sărbătoare, de origine celtică, Samhain. Celţii, care au trăit în urmă cu 2.000 de ani în zona Irlandei şi în nordul Franţei, sărbătoreau Anul Nou la 1 noiembrie. Această zi marca finalul verii şi al recoltei. Atunci începea iarna, timpul anului asociat cu moartea.
Celţii credeau că în această noapte graniţele dintre lumea viilor şi morţilor dispar. Atunci, morţii se întorceau pe pământ. Pentru a comemora evenimentul, druzii, preoţii celţilor, făceau focuri uriaşe, iar oamenii aduceau ofrande zeilor. Celţii purtau costume, în general piei de animale.
În anul 835 d.Hr., Biserica Romano-Catolică a transformat ziua de 1 noiembrie într-o sărbătoare creştină, „All Hallows’ Day” sau „Sărbătoarea Tuturor Sfiinţilor”. La sfârşitul secolului al XII-lea, sărbătoarea era cunoscută și respectată în întreaga Europă. Creştinii făceau prăjituri, pe care le împărţeau celor săraci, mai ales copiilor. Oamenii se costumau pentru că tradiţia spunea că aşa nu vor fi recunoscuţi de spiritele rele care se întorc în lumea celor vii. Chiar și dovlecii sculptați își au originea în acele timpuri. Lanternele făcute din dovleci, cu fel de fel de chipuri cioplite în coajă, erau considerate a fi reprezentări ale sufletelor celor morţi.
Halloween-ul a ajuns cu greu în coloniile britanice din America de Nord, mai ales pentru că protestanţii au refuzat să practice tradiţiile europene. Însă Lumea Nouă a fost cea care a dat lumii întregi Halloween-ul, aşa cum este el cunoscut azi.
În coloniile din sudul continentului nord-american, oamenii se adunau la petreceri publice, unde spuneau poveşti despre morţi, se păcăleau unii pe alţii, îşi ghiceau viitorul, dansau şi cântau, obiceiuri păstrate şi în ziua de azi.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, americanii au îmbrăţişat complet sărbătoarea: peste tot în America de Nord, oamenii se costumau şi mergeau din casă în casă, pentru a cere mâncare şi bani. Însă au eliminat mare parte a superstiţiilor şi credinţelor creştine: oamenii erau sfătuiţi să-şi îmbrace copiii în costume cât mai amuzante şi petreceriile erau mai importante decât obiceiurile bisericeşti.
De la jumătatea secolului al XX-lea, americanii au început să asocieze Halloween-ul cu o sărbătoare a copiilor, care ies costumaţi pe străzi pentru a cere dulciuri vecinilor. Astfel, Halloween-ul s-a transformat într-o sărbătoare comercială, care aduce doar în Statele Unite ale Americii peste şase miliarde de dolari comercianţilor.
