Titlul articolului poate părea șocant, dar în ultimii ani drumurile din județul Bistrița-Năsăud sau transformat într-un adevărat abator în care își pierd viața zeci de persoane. Nimeni nu-și asumă aceste pierderi de vieții omenești, cei implicați în gestionarea circulației rutiere pe drumurile bistrițene, poliție, CNADR, primării, aruncă vina unii pe alții, dar nimeni nu face nimic concret, iar ca urmare a acestui fapt numărul morților în urma accidentelor de circulație crește constant. Mai mult, unii actori implicați caută să ascundă și să dezinformeze despre numărul real al morților de pe șoselele din județ. Sunt încă vii în memoria opiniei publice unele aspecte șocante din ancheta capilor poliției din județul Bistrița-Năsăud trimiși în judecată de către DNA la Tribunalul Maramureș, din care rezultă modul în care mușamalizau unele accidente de circulație cu victime umane, transformându-le în accidente de muncă, astfel ca în bilanțul anual numărul celor morți în accidente să fie mai mic.
De la începutul anului 2015 și până în luna septembrie pe drumurile din județul Bistrița-Năsăud și-au pierdut viața în urma unor accidente de circulație un număr de 13 persoane și nu mai vorbim de cei grav răniți, unii rămași cu sechele pe viață. De la an la an numărul accidentelor de circulație crește constant, iar a morților se menține în același trend. Fără nici o exagerare, condusul unui autoturism pe drumurile din Bistrița comportă un risc extrem de ridicat.
În perioada scursă de la începutul anului, viteza, fie neadaptată la condițiile meteo, de drum sau trafic, fie peste limita legală a fost cauza principală pentru 25,3% din totalul accidentelor, urmată de traversările neregulamentare ale pietonilor care au produs circa 18,0%, iar neacordarea priorității pietonilor angajați regulamentar în traversarea drumurilor, încă 12,3%.
În județul Bistrița-Năsăud, în anul 2014, numărul accidentelor rutiere față de 2013 a crescut cu aproape 50%. Un procent chiar înfricoșător, în condițiile în care șefii poliției din Bistrita, Mureșan et.comp. mușamalizau din greu accidente auto cu victime pentru ca la finalul anului bilanțul întocmit să de-a bine șefilor de la București. Numai că nu a fost să fie, intervenția în forță a DNA a schimbat datele problemei.
Accident mușamalizat
Unul dintre aceste accidente mușamalizate s-a produs în data de 20 august 2014. Într-o stenogramă de la dosar, comisarii şefi Liviu Olariu şi Roberto Hasnăş, ultimul trimis în judecată, se înţeleg să nu raporteze un accident rutier soldat cu decesul unui persoane, pe motiv că accidentul nu s-a produs pe drumul public.
Olariu Liviu: Da, da’ vezi cum tratați că parcarea și ea scăpat și el basma curată reprezintă element al drumului public, vezi un pic să nu vorbească …
Hasnăș: Nu, nu, nu era o parcare care-i în afara drumului public și a și picat într-o râpă, domnu, Liviu.
Olariu: Așa, așa bine și îi viu, trăiește care-i treaba?
Hasnăș: Nu, de la ora doișpe îi mort, numai acuma a văzut tractoru’ că-i picat cu omu’ în râpă.
Olariu: Am înțeles, am înțeles.
Hasnăș: Deci mă ocup eu de treabă, domnu’ Liviu.
Procurorii DNA au probat faptul că cei trei foști șefi ai poliției bistrițene, Mureșan, Hasnaș și Cloșcă măsluiau şi ascundeau accidente de circulaţie, constrângându-şi agenţii să îşi încalce atribuţiile de serviciu, primeau diverse produse sau servicii în schimbul protecţiei şi chiar impuneau anumite persoane în funcţii-cheie, folosindu-se de oamenii politici şi cu influenţă din Bistriţa-Năsăud. Motivarea arestării scoate în evidenţă câteva detalii uimitoare şi hazlii totodată cu privire la practicile celor trei.
Astfel, potrivit procurorilor, şeful Poliţiei Rutiere Roberto Hasnăş şi şeful Poliţiei Năsăud Leon Cloşcă foloseau în conversaţiile cu agenţii un limbaj codat, inspirat din meteorologie. „Cum îi vremea pe-acolo?“, „E soare?“ erau întrebări uzuale folosite de cei doi pentru a afla dacă agenţii de circulaţie au aranjat diverse evenimente rutiere. „Ofiţerul utilizează în discuţie cu subordonatul său un «cod» de inspiraţie meteorologică, absurd în situaţia dată, pentru a îngreuna probarea intervenţiei ilicite făcute. Conţinutul acestor discuţii este aparent absurd, termenii specifici buletinelor meteo urmăreau de fapt ”să mascheze intervenţia vădit nelegală a şefului Poliţiei oraşului Năsăud“, spun procurorii DNA. Când agenţii aflaţi la faţa locului întâmpinau probleme în a aranja accidentele rutiere, aceştia transmiteau acest lucru şefului de la Poliţia Rutieră Roberto Hasnăş şi şefului Poliţiei Năsăud folosindu-se de expresia „am o pană“.
Polițiștii fac legea
Potrivit procurorilor DNA, şeful Poliţiei Rutiere Bistrița-Năsăud, Roberto Hasnăş a apelat la trei primari din judeţ pentru a „schimba“ statutul unor drumuri publice din comunele lor, astfel încât evenimentele produse acolo să nu fie catalogate drept accidente rutiere. Astfel, în luna iunie, în Mărişelu, un tren a lovit o căruţă, rezultând decesul unei persoane şi rănirea alteia. Roberto Hasnăş a apelat un apropiat al primarului comunei Mărişelu, Toma Someşan, pe care îl roagă să-i obţină un act din care să rezulte că drumul respectiv nu era deschis circulaţiei rutiere. Pe baza acestui act, şeful de la Rutieră ia legătura cu Direcţia Poliţiei Rutiere din IGPR, unde raportează că e vorba despre un drum de hotar, pasând astfel cercetarea evenimentului Poliţiei Transporturi Feroviare. Roberto Hasnăş apelează, de două ori, şi la primarul comunei Nimigea, Mircea Runcan, pentru a schimba din pix statutul unor drumuri. Astfel, la finalul lunii septembrie, în Nimigea, pe un drum de pietriş, deschis circulaţiei publice, are loc un accident cu victime. „Deşi subordonatul îi comunică faptul că aflase de la primar că drumul respectiv este deschis circulaţiei publice, Hasnăş Roberto îi solicită să îl determine pe primar să elibereze un act prin care să ateste în mod mincinos faptul că acel drum nu este drum public, scopul urmărit de comisarul-şef fiind acela de a nu raporta producerea unui accident rutier cu victime. Pentru a fi sigur, Hasnăş Roberto s-a deplasat personal la primarul şi secretarul comunei Nimigea, determinându-i pe aceştia să îi elibereze un act în care s-a menţionat că acel drum «nu este reglementat circulaţiei», fapt pe care Hasnăş Roberto îl raportează telefonic lui Mureşan Ioan Ovidiu“, mai arată procurorii DNA în rechizitoriul prin care au fost trimiși în judecată cei trei șefi de poliție. Un astfel de act a emis şi primarul comunei Leşu, Ioan Pop, când un bărbat s-a răsturnat într-un pârâu cu o maşină de teren şi a decedat pe loc. Acesta a transformat un drum asfaltat într-unul forestier, pentru ca evenimentul respectiv să nu fie raportat ca fiind un accident rutier cu victimă.
Primarul din Mărişelu, Toma Someșan a recunoscut că a eliberat o adeverinţă prin care a spus că o anumită uliţă din comuna pe care o conduce, pe care s-a petrecut un accident mortal în care o căruţă a fost lovită de un tren, iar tânărul din atelaj a decedat, face parte din domeniul public al comunei „conform Hotărârii Guvernului nr. 905 din 2002 anexa 26 comuna Mărişelu”. Primarul comunei Nimigea, Mircea Runcan, a emis, la solicitarea comisarului şef Roberto Hasnăş, două adeverinţe din care rezultă acest lucru pentru muşamalizarea unor accidente produse în data de 29 septembrie şi 5 octombrie, soldate cu decesul unor persoane şi rănirea gravă a altora.
Cifre horror la Bistrița
Pe șoselele din Bistrița în anul 2014, au avut loc 157 evenimente grave, cu victime, morți și răniți, față de 107 produse în 2013. În urma celor 157 accidente rutiere grave, au rezultat 149 de persoane rănite grav, iar 32 de persoane au decedat. Iar acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care numărul contravențiilor pentru abateri de la prevederile Codului Rutier, au scăzut cu 6,28%. Sigur, o ciudățenie greu de explicat.
De asemenea tot din bilanțul activității poliției bistrițene pe anul 2014, în care la comanda poliției au fost cei trei șefi trimiși în judecată, Mureșan, Hasnaș și Cloșcă, rezultă faptul că pentru combaterea cauzelor generatoare de accidente au fost organizate 1.205 acțiuni care au urmărit ”eliminarea din trafic a principalilor factorilor generatori de accidente”.
Și cu toate aceste măsuri așa-zis preventive, 32 de persoane și-au pierdut viața, drumurile publice din județul Bistrița-Năsăud transformându-se într-un adevărat abator.
Lucrul cel mai îngrijorător a fost creșterea accidentelor rutiere, cu 107, 38%, de la 285 la 392, a accidentelor grave cu 50, 47%, de la 107 la 157, a accidentelor ușoare cu 57, 32%, de la 178 la 235, răniții grav cu 52 persoane, 54%, de la 97 la 149, răniții ușor cu 86, 32%, de la 268 la 354. În 2014 numărul persoanelor decedate a crescut cu 3, 10% de la 29 la 32. După cum a fost subliniat mai sus, aici intervine o ciudățenie, un paradox, în condițiile în care numărul accidentelor a crescut la toate categoriile, a scăzut numărul de contravenții aplicate cu 6,28 %, de la 41.771 la 39.147. Și încă un lucru curios, în aceleași condiții, numărul de permise de conducere reținute, a scăzut cu 168, un număr de 1.249, dar a crescut numărul de certificate de înmatriculare retrase, cu 44.
Până la această dată carnagiul de pe drumurile bistrițene se manifestă în același trend, 13 persoane decedate. Și încă anul nu s-a sfârșit.
