Pădurea Codrişor, motiv de dispută pentru Creţu!

Primarul Ovidiu Creţu şi consilierii PSD au muşcat momeala Asociaţiei Bistriţa Civică, ai cărei membri au depus în urmă cu circa o lună un proiect de hotărâre cu privire la amenajarea Pădurii Codrişor ca pădure-parc. Aleşii social-democraţi au votat din tot sufletul proiectul, chiar dacă au reuşit să introducă două amendamente care l-au făcut pe Ovidiu Creţu să zâmbească pe sub mustaţă. Odată declarată pădure parc, Codrişorul nu va mai putea fi traversată de vreo şosea de centură, fiindcă legea interzice astfel de construcţii.

Asociaţia Bistriţa Civică a organizat, la finele lunii mai, o dezbatere publică având ca temă salvarea Pădurii Codrişor. Preşedintele asociaţiei, Adrian Chereji, a scos la iveală un aspect interesant, el precizând că municipalitatea încalcă legea.

Chereji a arătat faptul că legislativul local bistriţean a adoptat două hotărâri prin care zona Codrişor a fost declarată zonă de agrement, însă istoria acesteia este mult mai veche fiind considerată pădure-parc.

„Se ştie foarte bine că în perioada interbelică Pădurea Codrişor a fost pădure-parc, chiar dacă populaţia oraşului era mult mai mică, erau nişte alei foarte frumoase. Cei mai în vârstă sau de-o generaţie cu mine îşi mai aduc aminte de dotările cu băncuţe, loc de picnic, era chiar şi un foişor. Din nefericire, în 1970, dealul a luat-o la vale în urma ploilor care au provocat cele mai catastrofale inundaţii din istoria României, şi toate acele dotări s-au stricat. Au fost tentative de refacere a pădurii, inclusiv înainte de revoluţie, dar probabil din lipsă de fonduri şi chiar de interes s-a ajuns ca acum pădurea este necunoscută pentru mulţi dintre bistriţeni. În 2005, primăria a contractat proiectarea cu o firmă din Cluj, în baza căreia a fost adoptată o hotărâre de consiliu local în 2006 – hotărârea 164 – iar mai apoi în 2010 a fost adoptată o a doua hotărâre, nr. 5 din 2010, prin care a fost extinsă suprafaţa pădurii-parc la 37,4 ha. În legea pentru protecţia mediului, Legea nr. 265 din 2006, la capitolul privind protecţia aşezărilor urbane, articolul 71 prevede faptul că «Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi prevăzute în planurile urbanistice este interzisă». Deci de pădure nu are voie nimeni să se atingă cât legea mediului este încă în vigoare, mai ales că există şi HCL nr. 5 din 2010. Nu trebuie diminuată suprafaţa cu 3 ha, în hotărâre este prevăzută o suprafaţă de 37,4 ha. În categoria de spaţii verzi există şi pădurea-parc”, a spus Adrian Chereji la dezbaterea publică.

Creţu vrea musai studiu geotehnic

După ce au strâns peste 4.000 de semnături pentru susţinerea acestui proiect, acesta a fost depus în luna iunie la Consiliul Local Bistriţa, iar săptămâna trecută a fost supus aprobării consilierilor.

Înainte de dezbaterile în plen, evident proiectul a fost discutat şi analizat în comisiile de specialitate ale Legislativului local. Comisia economică, în care consilierii social-democraţi colegi de partid ai lui Ovidiu Creţu au majoritatea, a venit cu două amendamente.

Unul propuneaefectuarea unui studiu geotehnic, cu toate că există o astfel de documentaţie întocmită încă din 2010, primarul urmând săvină în fața Consiliului Local,la prima rectificare bugetară, cu un proiect care va cuprinde sumele necesare pentru efectuăriirespectivului studiului. Propunerea avea însă o altă ţintă, destul de clară de altfel – centura de sud, fiindcă opozanţii acestui proiect marca Ovidiu Creţu au susţinut de foarte multe ori şi au spus cu voce tare că realizarea unui astfel de drum prin Pădurea Codrişor ar afecta siguranţa zonei din cauza riscului mare de alunecări de teren. Or, mai mult ca sigur Ovidiu Creţu intenţionează să se asigure că este sau nu aşa, astfel că a prins momentul favorabil pentru a comanda un studiu geotehnic.

„Având în vedere că zona Dealului Codrişor este încadrată la categoria risc ridicat privind posibilitatea producerii de alunecări de teren, trebuie în mod imperativ realizat un studiu geotehnic care este un studiu important şi care trebuie să identifice măsurile necesare eliminării tuturor riscurilor în condiţiile utilizării zonei ca pădure-parc astfel încât zona să fie una sigură pentru cetăţenii care o utilizează”, se menţionează în raportul primăriei.

Dorinţa lui Creţu se bate cap în cap cu legea

Numai că, oricât s-ar da peste cap Ovidiu Creţu şi susţinătorii lui din Consiliul Local, odată ce Pădurea Codrişor a fost declarată pădure parc acolo nu se mai poate schimba ceva, deci nu mai poate fi vorba de construirea unui drum de centură fiindcă legile sunt foarte clare în acest sens.

Una este Legea nr. 265 din 2006 privind protecţia mediului, amintită mai sus. Despre pădurile parc se face vorbire şi în noul Cod Silvic, unde la art. 48, alin 10) se precizează că: „Amenajările necesare pentru realizarea pădurilor – parc nu fac obiectul scoaterii definitive/ocupărilor temporare din fondul forestier şi sunt permise numai în situaţia în care realizarea amenajărilor nu implică tăieri de arbori sau defrişări”. De asemenea, în anexa Codului Silvic se explică ce amenajări sunt permise:

1. a) alei realizate din materiale ecologice, cu lăţimea de maximum 2 m sau piste pentru biciclete;
2. b) bănci;
3. c) iluminat;
4. d) puncte de informare;
5. e) toalete ecologice;
6. f) construcţii provizorii din lemn cu suprafaţa construită de maximum 15 m^2. În pădurile-parc se pot realiza împăduriri cu specii care nu sunt din tipul natural fundamental în locul arborilor extraşi.

Pădurile-parc se vor constitui la solicitarea proprietarului/administratorului, în baza unor studii de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură.

Mai mult decât atât, a fost întocmit şi un amenajament silvic, prin care Pădurea Codrişor este declarată pădure-parc pe o suprafaţă de 50, 66 ha, amenajament care, potrivit lui Adrian Chereji – preşedintele Asociaţiei Bistriţa Civică, ar fi fost întocmit anterior Planului Urbanistic General al municipiului Bistriţa, adoptat în noiembrie 2013, şi în care drumul de centură trece prin Pădurea Codrişor. Însă conform respectivului amenajament silvic este interzisă defrişarea pădurii.

Cel de-al doilea amendament adus proiectului depus de Asociaţia Bistriţa Civică a fost de realizarea studiuluigeotehnic pe osuprafață totală de 50,66 ha, nu pe cea de37,4 ha cuprinsă în proiectul inițiatorului.

Praf în ochii cetăţenilor

Modificarea adusă proiectului iniţiat de Asociaţia Bistriţa Civică este una fără sens, chiar dacă municipalitatea asudă de grija cetăţenilor care ar utiliza pădurea-parc, fiindcă atât timp cât acolo nu intervine un factor extern care să „tulbure” siguranţa terenului, nu va avea loc vreo alunecare. Studiul geotehnic nu va face altceva decât să confirme o dată în plus faptul că terenul din zona Codrişor este, aşa cum de altfel s-a şi menţionat în raportul municipalităţii, unul supus riscului de alunecare.

Pe de altă parte, dacă vreodată se va dori consolidarea acestui deal, atunci va fi defrişată o suprafaţă de cel puţin 4 ha de pădure pentru lucrările de consolidare. Ori, devreme ce în amenajamentele silvice, dar şi în două hotărâri ale consiliului local, din 2006 şi 2010, pădurea este declarată ca pădure parc, ca să nu mai discutăm de prevederile noului Cod Silvic, toată agitaţia lui Ovidiu Creţu devine inutilă.