La ședința Consiliului Local, din data de 17 septembrie, la punctul 14 se află proiectul de hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru amenajarea pădurii Codrişor din municipiul Bistriţa ca zonă de agrement „Pădure-Parc Codrişor”.
Astfel, bistrițenii sunt invitați conform paginii de socializare să susțină primul proiect de Hotărâre al Consiliului Local „inițiat de cetățeni”.
„Susțineți, prin prezența dvs. la ședința Consiliului local al municipiului Bistrița, proiectul ce vizează măsuri de amenajare ca zonă de agrement a malurilor râului Bistrița și a Pădurii Codrișor”, scrie pe pagina de socializare a proiectului de susținere.
Inițiativa „Salvăm Pădurea Codrișor” nu se opune proiectelor de infrastructură ci propune soluții de dezvoltare în concordanță cu nevoile Bistriței și a locuitorilor săi, cu studille de trafic și legislația în vigoare. Scopul proiectului este restabilirea destinației inițiale de pădure-parc pentru pădurea Codrișor, în locul defrișării pentru realizarea variantei ocolitoare.
Prin amenajarea pe întreaga suprafață a pădurii a unor puncte de atracție, se va asigura viabilizarea și creșterea atractivității zonei cu participarea cetățenilor orașului. Se va asigura punerea în valoare a dealului Codrișor, a pădurii și a panoramei asupra orașului și crearea unei zone naturale de agrement, foarte aproape de zonele rezidențiale ale orașului; parcul municipal, construit la inceputul sec.XX, cu o suprafață de cca 7 ha, este prea mic pentru actuala populație a orașului.
„Totodată, prin acest proiect dorim să realizăm mobilizarea și responsabilizarea bistrițenilor pentru apărarea drepturilor lor privind un mediu înconjurător sănătos. De asemenea, în cadrul proiectului există numeroase activități de educație civică (atelierele propuse a se realiza în poienile din pădure) precum și implicarea copiilor si tinerilor în viața comunității. Reușita proiectului va consolida spiritul comunitar, în special în rândul tinerilor.
Evenimentele pe care le-am organizat în ultimele luni au arătat doar o parte din activitățile ce pot fi găzduite de Pădurea Codrișor. Concerte, jocuri și concursuri sportive, ateliere, toate pot avea loc într-un cadru natural la doar câteva sute de metri de centrul orașului”, potrivit bistritacivica.ro.
În perioada interbelică, Pădurea Codrișor a fost amenajată ca pădure-parc. Zona de interes se află pe malul stâng al râului Bistrița, reprezentând dealul Codrișor (Schiferberg), element identitar pentru municipiul Bistrița, cu valoare peisagistică, turistică și ambientală. Versantul nordic al Dealului Codrișor a beneficiat de atenție numai în perioada interbelică când era un loc numit “PARC” pentru destinderea de scurtă durată. Alunecările de teren survenite și neîntreținerea adecvată a fondului forestier au făcut ca acum binefacerile acestui “plămân verde” să nu poată fi valorificate din cauza accesului dificil sau chiar periculos.
În conformitate cu documentele programatice și de urbanism aplicabile în municipiul Bistrița (Agenda Locală 21- Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Bistrița pentru perioada 2010-2030, Planul de Urbanism Zonal PUZ Codrișor I- 2006, PUZ Codrișor II- 2010), pădurea amplasată pe versantul dealului Codrișor era considerată ca făcând parte din zona de protecție a orașului istoric, fiind declarată zonă cu valoare peisagistică. O zonă cu valoare peisagistică este o arie naturală protejată, caracterizată prin concentrarea în cadrul teritoriului său a unor peisaje naturale unicate sau rare. Pentru municipiul Bistrița a fost declarată zonă cu valoare peisagistică zona împădurită a dealului Codrișor, care face parte și din zona de protecție a centrului istoric al municipiului Bistrița. În aceste zone, autorizarea executării construcțiilor avea în vedere păstrarea calității mediului natural și a echilibrului ecologic, interzicându-se amplasarea de unități.
„Scopul proiectului este restabilirea pentru pădurea Codrișor a destinației inițial stabilite- parc pădure, în loc de defrișare pentru realizarea variantei ocolitoare și amenajarea, pe întreaga suprafață a pădurii, a unor puncte de atracție. În acest sens, se va putea valorifica potențialul urbanistic, peisagistic și turistic al dealului Codrișor, se va asigura viabilizarea și creșterea atractivității zonei cu participarea cetățenilor orașului. Se va asigura punerea în valoare a dealului Codrișor, a pădurii și a panoramei asupra orașului și crearea unei zone naturale de agrement, foarte aproape de zonele rezidențiale ale orașului; parcul municipal, construit la începutul sec.XX, cu o suprafață de cca 7 ha, este prea mic pentru actuala populație a orașului; de la parcul municipal până la pădurea Codrișor este o distanță foarte mică, Râul Bistrița, în prezent, nu are decât funcțiile de sursă de apă, emisar pentru canalizare și cadru ambiental neamenajat, pentru riverani. Îi lipsesc funcțiile de axă polarizatoare de dotări, element structurant și semnificativ al compoziției urbane, sursă de diversificare a agrementului și factor important în microclimatul zonei. În cadrul celor două PUZ-uri menționate este abordată și amenajarea malurilor râului Bistrița între Podul Jelnei și Podul Budacului ca axă a loisirului, în principal ca zonă De asemenea este studiată și legătura funcțională organică între zona de rezervație (Centrul istoric și parcul municipal) și zona de agrement din sud, creându-se atuuri pentru o arie urbană cu un potențial ridicat și personalizat de vitalitate. „Inima verde”, cum este denumit Parcul municipal, ar fi legat organic de „Plămânul verde” al orașului, care este Pădurea Codrișor”, se arată pe aceeiași pagină bistritacivica.ro.
Pădurea Codrișor trebuie să intre într-un proces amplu de amenajare, prin care această zonă să devină un spațiu optim pentru o serie de activități sportive dar și de agrement, după cum urmează:
-Realizarea unor trasee amenajate pentru folosinăa pietonilor și a bicicliștilor. Aceste trasee vor fi realizate din pământ stabilizat și pietriș și vor avea pe parcursul lor platforme de odihnă de unde va putea fi admirat orașul. Traseele vor fi iluminate pe parcursul nopții și mobilate cu bănci, panouri de informare-direcționare și coșuri de gunoi;
-Realizarea unui traseu competitional pentru probe ciclistice de downhill care va fi marcat special pentru evenimente sportive. Acest traseu se va amenaja în așa fel încât să nu intersecteze circulațiile pietonale și ciclistice pentru amatori, urmând a fi utilizat numai cu ocazia organizării de competiții;
-Realizarea a patru pârtii pentru săniuțe, una de dimensiuni mai mari, dotată cu instalație de nocturnă. Pârtiile sunt amplasate pe versantul cu orientare nordică pentru a beneficia cât mai mult timp de zăpadă;
-Realizarea pe zona de coamă de terase-belvedere în consolă, pentru admirarea panoramei orașului și a unui turn-belvedere care să permită o panorama largă – inclusiv în lungul văii râului Bistrita și a munților Bârgăului, Rodnei și Țibleșului;
-Amenajarea unor platforme pentru picnic și a unor zone pentru joacă în poienile de pe platoul de sub coama dealului;
-Amplasarea a două panouri pentru escaladă pe versantul cu orientare sud a dealului și amenajarea unui parc de aventură;
-Amplasarea unei dotări publice-restaurant/belvedere într-o zonă apropiată vârfului;
-Realizarea de plantații care să marcheze și să întărească identitatea traseelor propuse;
Chiar și în documentația de fundamentare a Planului Urbanistic General din 2013 la capitolul 2.12. Necesități și opțiuni ale populației a fost realizat un sondaj între consilierii locali.
Iată câteva dintre rezultatele consultării Comisiei de urbanism:
„Care considerați că sunt cele mai importante 5 probleme ale municipiului Bistrița?
Zone de agrement insuficiente și neamenajate/dotate corespunzător, zonele verzi/împădurite din jurul municipiului nevalorificate.Numiți 5 lucruri pe care le-ați dezvolta în municipiul Bistrița?
– Proiectele primăriei privind :Wonderland, Reabilitare centru istoric și a pasajelor, Reabilitare parc municipal, Zona de agreement Codrișor, Parc industrial Sărata.
– Legarea parcului municipal de pădurea Codrișor cu încă doua punți pietonale și pentru biciclete in zona stadionului. Prin realizarea acestor legături corelat cu amenajările prevăzute deja pentru parc și pentru pădurea Codrișor ar rezulta astfel în imediata apropiere a centrului un complex sportive și de agrement apreciat și ușor de realiza.Deoarece anularea PUZ „Zona Codrișor – Etapa I-a și a II-a” s-a făcut cu încălcarea legislației în vigoare și a faptului că realizarea zonei de agrement „Pădure-parc Codrișor” este in beneficiul tuturor locuitorilor municipiului se impune ca instituția Consiliul local al municipiului Bistrița să actualizeze Planurile Urbanistice Zonale (Zona Codrișor Etapa I-a și a II-a), cu modificarea corespunzătoare a prevederilor documentației de urbanism „Actualizare Plan Urbanistic General al municipiului Bistrița” și Regulamentul local de urbanism, aprobat prin Hotărârea nr.136/2013 a Consiliului local al municipiului Bistrița pentru suprafața de 37,4 ha din extravilanul municipiului Bistrița”, potrivit bistritacivica.ro.
Proiectul iniţiat de Bistriţa Civică, este susținut și de oameni cunoscuți ai județului, printre aceștia și consilierul municipal al PNL, Alin Seserman.
„Voi susţine proiectul iniţiat de Bistriţa Civică. Puteam ca şi consilier local să iniţiez proiectul singur sau împreună cu alţi colegi, dar am considerat că o initiaţiativă populară poate mobiliza mai eficient şi mai conştient energiile comunităţii bistriţene. Toate oraşele europene se îndreaptă spre noi abordări în privinţa vieţii de zi cu zi.
Aleile pietonale ocupă spaţii tot mai întinse, pădurile limitrofe ale comunităţilor sunt protejate şi se identifică soluţii care să conserve cât mai bine formele naturale de viaţă. Avem nevoie centuri ocolitoare şi la Bistriţa şi în altă parte. Pădurea Codrişor nu cred că este nici măcar ultima soluţie. O centură situată la 300 m de parcul municipal nu este soluţie.
Eu vreau să avem acolo un punct de belvedere, cu locuri amenajate pentru agrement, iar parcul municipal, malurile râului şi pădurea codrişor să fie un tot unitar. E un proiect pentru noi toţi”, a precizat consilierul municipal PNL, Alin Seserman.