Vara aceasta nemţii de la Leoni au primit un ajutor de stat în valoare de 10 milioane de euro. Acesta venea să sprijine noua investiţie a producătorului german care pregăteşte o unitate de producţie ce ar duce la înfiinţarea unui număr însemnat de locuri de muncă. Problema e că au ajuns să fie angajaţi nu doar români, ci şi sârbi.
Ajutoarele de stat… ajută tot străinii, cam asta este concluzia la care putem ajunge dacă analizăm originea companiilor la care merg aceste sume uriaşe de la bugetul statului.
Marile companii sunt ajutate de statul român prin intermediul unei scheme de finanţare în baza Hotărârii de Guvern nr. 807/2014. Bugetul anual alocat acestei scheme de sprijin pentru dezvoltare regională ajunge la 100 de milioane de euro.
Anul acesta trei companii germane au primit în total 35 de milioane de euro. Grupul Bosch a primit 146 de milioane de lei pentru un proiect care presupune înfiinţarea a 568 de locuri de muncă la Blaj. Producătorul Kärcher a primit 75 de milioane de lei pentru un proiect ce va duce la crearea a 313 locuri de muncă.
A treia companie nemţească ce a primit bani de la stat este Leoni. Cererea producătorului neamţ a fost aprobată încă din luna mai, când a şi anunţat o extindere a fabricii din Bistriţa.
Pentru noua unitate de producţie, Leoni a primit în prima fază de la stat 43 de milioane de lei, adică 8,7 milioane de euro. 613 locuri de muncă s-a angajat Leoni să creeze cu acest nou proiect finanţat în parte de stat. În final, Leoni a primit 10 milioane de euro, cu 1,3 mai mult decât ceruse iniţial.
Contractul de finanţare a fost semnat în luna iulie de către ministrul Finanţelor Publice Eugen Teodorovici. Se pare că investiţia pe care o pregăteşte Leoni în zona industrială trece de 20 de milioane de euro. Deşi Leoni s-a angajat în cererea de finanţare să înfiinţeze 613 locuri de muncă, se pare că numărul acestora va ajunge la 1.500.
Fabrică în loc de ansamblu rezidenţial
Lucrările la noua hală de producţie au început în primăvara acestui an şi avansează destul de repede. Aceasta va fi ridicată în locul fostului CPL, acolo unde Metropolis urma să materializeze un proiect grandios.
Proiectul de refuncţionalizare a zonei industriale pe care îl pregăteau cei de la Metropolis a fost îngropat în păpuşoi după ce câţiva ani buni nu s-a mai auzit nimic de el.
Cele aproape 1.000 de apartamente ce urmau să fie construite acolo, ar fi trebuit să fie însoţite de primul mall din Bistriţa, ce trebuia să poarte numele Phoenix Shopping Center. Mall-ul urma să adăpostească branduri celebre precum McDonald`s, Pizza Hut, Zara, CK, InterSport, Esprit, Mango sau Auchan. În ansamblul rezidenţial trebuia să se amenajeze şi un centru medical, o clădire de birouri, un centru SPA şi chiar şi un centru educaţional.
Imediat ce a achiziţionat terenul din zona industrială, nemţii de la Leoni s-au apucat de treabă, astfel că noua unitate de producţie va fi gata cel mai probabil până la finalul anului.
Judeţene vecine nu fac faţă cerinţelor Leoni
După ce au epuizat întreg judeţul, nemţii aducând zilnic muncitori din toate colţurile acestuia, Leoni şi-a îndreptat atenţia asupra Mureşului, Clujului şi Sucevei.
Nici judeţele vecine nu par să ajute total compania să-şi rezolve deficitul de personal. Astfel, Leoni a mizat pe migraţia forţei de muncă, aducând mai bine de 200 de muncitori din sudul ţării.
Pentru cazarea celor 200 de muncitori care au ales să vină să muncească în inima Ardealului, Leoni a închiriat un hotel întreg. Este vorba despre Hotelul Diana, care ar fi fost şi „dotat” pentru noii angajaţi cu televizoare.
Gurile rele spun că printre muncitorii din sud s-au strecurat unii care ar fi profitat de dărnicia nemţilor de la Leoni. Surse din interiorul companiei susţin că unii dintre muncitori ar fi vândut piese de mobilier şi plasmele cu care au fost dotate camerele de hotel.
Dacă aceste incidente sunt momentan la nivel de zvon, un incident petrecut în luna august ne arată că cei de la Leoni chiar nu au pretenţii când vine vorba despre „moralitatea” angajaţilor săi. Asta pentru că a apelat inclusiv la vecinii de la Penitenciarul Bistriţa pentru a face faţă comenzilor.
Trei dintre deţinuţii care munceau în halele Leoni au vrut să-şi rotunjească veniturile cu câteva terminale de cupru pe care au încercat să le scoată din fabrică pentru a le vinde. Aceştia au fost, însă, prinşi şi au ajuns pe mâinile poliţiei.
Leoni trece la nivelul următor: angajează sârbi
Deşi una dintre condiţiile importante ale acordării ajutoarelor de stat este ca respectiva companie să facă nişte investiţii care să ducă la crearea unor noi locuri de muncă, se pare că nu prea contează naţionalitatea angajaţilor.
Aşa se face că o companie străină primeşte bani de la Guvernul României pentru a înfiinţa locuri de muncă pentru… străini. Este vorba despre 500 de sârbi, care ar fi cazaţi la Hotelul Hebe din Sângeorz-Băi.
Acest lucru a fost confirmat de către autorităţile locale ale oraşului-staţiune Sângeorz-Băi şi nu de reprezentanţii Leoni, cum ar fi normal. Într-un interviu acordat publicaţiei timponline.ro, managerul Departamentului de Resurse Umane a Leoni, Teofil Păcurar spunea că zilele acestea se află un număr restrâns de oameni din Republica Moldova pentru instruire şi suport. Acesta nu a pomenit nimic despre muncitorii sârbi.
Potrivit acestuia, până la finalul anului, Leoni va avea 7.000 de angajaţi, în condiţiile în care în urmă cu doi-trei ani producătorul german avea 4.500 de muncitori.
Bistriţa-Năsăud nu mai are şomeri sau lumea fuge de Leoni?
Aceasta este prima întrebare care îţi vine în minte: de ce aduce Leoni oameni din fundul lumii pentru a-şi rezolva problema cu deficitul de personal? Bistriţa-Năsăud nu mai are şomeri sau muncitorii fug pur şi simplu de angajatorul german?
Culmea este faptul că pachetele oferite de Leoni sunt decente. Salariul de bază în primul an este de 1.100 de lei, la care se adaugă un bonus de productivitate care începe de la 140 de lei.
De asemenea, se acordă tichete de masă, sporuri de vechime, de noapte, pentru ore suplimentare, prime de Paşti, de Crăciun, de Vacanţă şi chiar de 1 iunie. Transportul de acasă până la fabrică este şi el gratuit, iar oamenii beneficiază de formare profesională.
