Blocurile din Bistriţa se reabilitează pe bani europeni

Primăria Bistriţa intenţionează să reabiliteze 23 de blocuri pe bani europeni în exerciţiul financiar 2014-2020. În primă fază, documentaţiile tehnico-economice vor costa 350.000 de lei, iar pentru acest lucru municipalitatea bistriţeană a anunţat o licitaţie pe SEAP. Obiectul acesteia îl constituie ”Elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru 23 obiective de investiţii propuse pentru finanţare prin P.O.R. 2014-2020, în vederea <Reabilitării termice a blocurilor de locuinţe din municipiul Bistriţa>.” Primăria Bistriţa nu este prima dată când accesează fonduri europene din cadrul Programului Operaţional Regional(POR) pentru reabilitarea blocurilor, având şi alte 15 construcţii reabilitate pe aceeaşi metodă.

Ce trebuie să faci ca să reabilitezi blocurile

Primăria Bistriţa a stabilit prin caietul de sarcini care sunt condiţiile prin care poţi să participi la licitaţie. Vi le arătăm mai jos. ”Cifra medie globala de afaceri pe ultimii 3 ani (2012, 2013, 2014) sa fie mai mare sau egala cu 280.000 lei. Valoarea în EURO a cifrei medii globale de afaceri se va calcula la cursul mediu comunicat de BNR pentru anii ai caror cifre de afaceri se prezinta. Se vor prezenta bilanturile contabile sau extrase de bilant, documente aferente anilor 2012, 2013, 2014 vizate si înregistrate de organele competente sau orice alte documente din care sa reiasa cifra de afaceri aferenta fiecarui an.

Bilanturile contabile sau extrasele de bilant vor fi prezentate numai în cazul în care publicarea acestor documente este prevazuta de legislatia tarii în care este stabilit ofertantul. În cazul în care, din motive obiective, justificate corespunzator, operatorul economic nu are posibilitatea de a prezenta documentele solicitate de autoritatea contractanta, acesta are dreptul de a-şi demonstra situatia economica si financiara si prin prezentarea altor documente pe care autoritatea contractanta le poate considera edificatoare, în masura în care acestea reflecta o imagine fidela a situatiei economice si financiare a ofertantului. Persoanele juridice straine vor atasa, în copie conforma cu originalul, însotita de traducere autorizata în limba romana, documente relevante, emise de autoritati competente, care sa certifice îndeplinirea cerintei privind cifra de afaceri. Pentru situatiile financiare întocmite în alta moneda decat leu, se va lua în considerare cursul mediu anual comunicat de catre BNR pentru anul respectiv Documentele se pot prezenta în original sau copie legalizata sau copie

lizibila cu mentiunea  <conform cu originalul>”, se arată în caietul de sarcini.

Precedentul reabilitării

Aproximativ 14 milioane de lei, bani obţinuţi prin Programul Operaţional Sectorial (POR) a pus la bătaie Primăria Bistriţa pentru reabilitarea termică a 15 blocuri de locuinţe din municipiu în acest an. Licitaţia a fost lansată la începutul anului pe SEAP.

La cheltuieli vor participa însă şi Asociaţiile de proprietari din municipiu a căror contribuţie este stabilită la 20% din suma totală, deşi într-o conferinţă de presă susţinută în luna martie de primarul Ovidiu Creţu, el susţinea că asociaţiile de proprietari vor contribui cu doar 10%, în timp ce contribuţia municipalităţii este de 30%. Însă partea de cofinanţare ce revine municipalităţii provine de fapt din împrumutul de 40 milioane lei, contractat anul acesta de primarul Ovidiu Creţu, se arăta într-un articol anterior.

Primăria Bistriţa a depus în februarie 2013 la Agenţia de Dezvoltare Regionala Nord – Vest, cererea de finanţare pentru proiectul „Îmbunătăţirea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe – Bistriţa 2”, în vederea obţinerii de finanţare prin Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor poli de creştere”, Domeniul major de intervenţie 1.2 „Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe.

Cererea de finanţare cuprindea un număr de 16 proiecte, grupate în funcţie de rata de cofinanţare a Asociaţiilor de Proprietari, respectiv 20% contribuţia unităţii administrativ teritoriale şi 20% contribuţia asociaţiei de proprietari, în condiţiile în care mai mult de 50% dintre familiile – proprietari (de apartamente – locuinţe) din bloc au un venit mediu lunar net pe membru de familie sub 350 Euro, potrivit raportului pe anul 2013 a primarului Ovidiu Creţu.

Valoarea totală a cererii de finanţare „Îmbunătăţirea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe Bistriţa 2” este de 18.848.897,01 lei, din care: asistenţă financiară nerambursabilă solicitată – 10.705.791,87lei, contribuţia proprie la cheltuielile eligibile, inclusiv contribuţia Asociaţiei de proprietari – 7.137.194,58 lei şi contribuţia proprie a Primăriei Bistriţa la cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA aferent – 1.005.910,56 lei.

Prin acelaşi Program Operaţional Regional, municipalitatea a mai obţinut încă aproximativ 17 milioane lei pentru reabilitarea a 12 blocuri cu încă aproximativ 800 de apartamente, de pe străzile Mihai Eminescu, Bulevardul Independenţei, str. Solomon Haliţă, str. Crinilor, Petru Rareş, Grigore Bălan, care fac parte din proiectul „Îmbunătăţirea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe Bistriţa 3”.

Licitaţie împărţită în două loturi

Lucrările de execuţie din cadrul proiectului finanţat prin POR – „Îmbunătăţirea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe Bistriţa 2” – au fost estimate la 13.984.451,57 lei, contractul fiind împărţit în două loturi. Astfel pentru primul lot în care sunt cuprinse şase blocuri de locuinţe cu 622 de apartamente, valoarea lucrărilor de reabilitare termică este estimată la 7.371.789,35 lei, iar pentru cel de-al doilea lot estimarea ajunge la 6.612.662,22 lei, aici fiind incluse nouă blocuri cu 425 de apartamente. Trebuie să precizăm că sumele nu cuprind TVA.

Pentru Bistriţa 2 este vorba despre blocuri de pe str. Năsăudului, 1 Decembrie, Octavian Goga, Andrei Mureşanu, Axente Sever, Gh. Pop de Băseşti, Mărăşeşti şi Bulevardul Independenţei.

După atribuirea contractului, în cazul ambelor loturi de blocuri, vor trebui executate lucrări de izolarea termică a părţii opace a faţadelor, să fie înlocuită tâmplăria exterioară existentă, inclusiv cea aferentă accesului în bloc, cu tâmplărie termoizolantă (partea vitrată), iar tâmplăria trebuie dotată cu dispozitive/fante/grile pentru aerisirea controlată a spaţiilor ocupate şi evitarea apariţiei condensului pe elementele de anvelopă. De asemenea se prevăd lucrări de închidere a balcoanelor şi/sau a logiilor cu tâmplărie termoizolantă, inclusiv izolarea termică a parapeţilor; termo-hidroizolarea acoperişului tip terasă, respectiv izolarea termică a planşeului peste ultimul nivel în cazul existentei şarpantei; termoizolare planşeu peste subsol neîncălzit la partea inferioara cu polistiren expandat, dacă este cazul.

Care este contribuţia primăriei, de fapt?

Chiar dacă în Raportul primarului aferent anului 2013 scrie negru pe alb că asociaţiile de proprietari vor contribui cu 20% din valoarea proiectului de reabilitare termică, iar contribuţia primăriei este tot de 20%, în luna martie, acelaşi primar Ovidiu Creţu declara în faţa jurnaliştilor că de fapt asociaţiile de proprietari vor contribui cu doar 10% din valoarea proiectului, în timp ce municipalitatea cu 30%.

„Treizeci la sută va fi contribuţia unităţii administrativ teritoriale şi 10% contribuţia asociaţiei de proprietari, în condiţiile în care mai mult de 50% dintre familiile – proprietari (de apartamente – locuinţe) din bloc au un venit mediu lunar net pe membru de familie sub 150 de euro”, arăta primarul Ovidiu Creţu, care şi-a dat seama că de fapt şi venitul mediu net lunar al unui membru de familie este mai mic decât scria în raport, de 350 de euro.