Ioan Ovidiu Mureşan, arest la domiciliu pentru 30 de zile

Fostului şef al IPP Bistriţa-Năsăud, Ioan Ovidiu Mureşan, nu i s-a admis, la începutul acestei luni, de către instanţa Tribunalului Maramureş cererea de înlocuire a arestului preventiv cu cea de arest la domiciliu. Judecătorul de cameră preliminară spune că este îndeplinită condiţia privind existenţa probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârşit infracţiunile pentru care este cercetat. În urma contestaţiei depusă la Curtea de Apel Cluj de Ioan Ovidiu Mureşan, instanţa de control judiciar a schimbat măsura arestului preventiv cu arestul la domiciliu, pentru următoarele 30 de zile.

Ioan Ovidiu Mureşan – fost şef al IPJ BN, Roberto Hasnăş – fost şef al Poliţiei Rutiere BN şi Leon Cloşcă – fost comandant al Poliţiei Năsăud au fost arestaţi preventiv la finele lunii noiembrie a anului trecut, toţi trei fiind acuzaţi de abuz în serviciu. Luna trecută, Roberto Hasnăş şi Leon Cloşcă au fost eliberaţi din arest preventiv, după ce judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj a menţinut decizia Tribunalului Maramureş cu privire la cei doi. Ioan Ovidiu Mureşan nu a avut însă acelaşi noroc, astfel că fostul şef al IPJ BN a rămas încă 30 de zile după gratii.

La începutul acestei luni, mai precis pe data de 3 iunie, Tribunalul Maramureş a judecat o nouă solicitare a lui Ioan Ovidiu Mureşan de schimbare a arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Judecătorul de cameră preliminară a fost neînduplecat, respingându-i fostului poliţist cererea.

Gazeta de Bistriţa a intrat în posesia motivării sentinţei pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Maramureş pe data de 3 iunie.

Temeiurile arestului preventiv nu s-au modificat

Analizând măsura preventivă rămasă în vigoare faţă de inculpatul Ioan Ovidiu Mureşan în raport cu actele şi lucrările dosarului dar şi cu dispoziţiile legale menţionate, judecătorul de cameră preliminară a ajuns la concluzia că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului, „întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a inculpatului se menţin, nu s-au modificat până la acest moment procesual”, magistratul trecând în revistă în continuarea dispozitivului sentinţei faptele de care este acuzat fostul şef al IPJ BN şi împrejurările în care s-au petrecut acestea.

Judecătorul de cameră preliminară care a judecat cererea de schimbare a arestului preventiv cu arestul la domiciliu a lui Mureşan, arată, cu privire la accidentul rutier care a avut loc pe raza comunei Dumitra, accident al cărui autor a fost şeful de post Leon Fetti, că evenimentul rutier respectiv nu a fost înregistrat în Registrul de lucrări penale şi se bănuieşte faptul că Ioan Ovidiu Mureşan ar fi intervenitîn anchete penale aflate în lucru la poliţişti din subordine.

„Probele administrate până în prezent şi anume procesele verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice, procesele-verbale de percheziţii domiciliare şi a unor mijloace auto, adresa I.P.J. Bistriţa-Năsăud potrivit căreia în Registrul de lucrări penale nu figurează înregistrat vreun eveniment rutier produs la 4.11.2014 pe raza comunei Dumitra, în urma căruia minora A. M. M. să fi suferit vătămări corporale, procesul-verbal de ridicare de la Poliţia oraşului Năsăud a evidenţei privind sancţiunile contravenţionale, aplicate în perioada iunie-noiembrie 2014, declaraţiile martorilor, conduc la suspiciunea rezonabilă că există indicii suficiente, cel puţin la acest moment procesual, pentru a analiza legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive.

În sarcina inculpatului M. O., se reţine că este bănuit că ar fi intervenitîn anchete penale aflate în lucru la poliţişti din subordine, în scopul avantajării frauduloase a unora dintre părţile din respectivele dosare penale, de participare la falsificarea actelor de constatare şi raportare a unor accidente rutiere (din care au rezultat victime omeneşti, decedaţi şi răniţi), de încălcare a atribuţiilor de serviciu, prin comunicarea frauduloasă, către persoane private, a unor date confidenţiale obţinute în cadrul activităţilor de serviciu, fapte descrise pe scurt în încheierea atacată, toate acestea săvârşite în calitate de inspector şef al IPJ Bistriţa Năsăud, deci în calitate de funcţionar public investit cu exerciţiul autorităţii publice”, se precizează în documentul instanţei.

Măsura arestului la domiciliu, desfiinţată de Curtea de Apel Cluj

În aceeaşi motivare se mai arată că în luna aprilie judecătorul de cameră preliminară a înlocuit măsura arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu, acesta apreciind „că durata rezonabilă a detenţiei a fost depăşită”.

„Curtea de Apel Cluj prin încheierea nr.6 din 5 mai 2015 a admis contestaţia formulată de D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj şi a menţinut măsura arestării preventive.

Împotriva încheierii nr.75/F/13 mai 2015 pronunţată de Tribunalul Maramureş prin care au fost admise din nou cererile formulate de inculpaţi, iar măsura arestului preventiv a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu, D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj din nou a formulat contestaţie. Curtea de Apel Cluj prin încheierea penală nr. 35/28.05.2015 a admis în parte contestaţia doar în ceea ce-l priveşte pe acest inculpat. La termenele anterioare, pornind de la aspectele menţionate mai sus judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond înlocuind măsura, a apreciat că, deşi temeiurile şi motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive şi anume gravitatea faptelor pentru care inculpatul M. I. O. a fost trimis în judecată, la acel moment procesual menţinerea în regim de detenţie a acestui inculpat nu mai este proporţională şi nici necesară, raportat la perioada detenţiei, nefiind evidenţiate indicii noi care să poată justifica existenţa pericolului de comitere de infracţiuni”, se mai precizează în motivare.

Potrivit documentului citate, în contestaţiile formulate de D.N.A.-Serviciul Teritorial Cluj, Curtea de Apel Cluj a apreciat că, în cauză, se configurează săvârşirea de către inculpaţi a unor fapte de o gravitate deosebită care constituie veritabile sfidări la adresa ordinii de drept, astfel că organele judiciare, prin structurile specifice şi prin instrumentele juridice puse la dispoziţie de normele legale, au obligaţia de a riposta pentru stoparea, combaterea şi prevenirea acestui gen de infracţiuni.

„Aplicând aceste principii, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Cluj a reţinut că, având în vedere perioada arestului preventiv de şase luni (atât considerată în sine, cât şi prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege şi la circumstanţele cauzei) nu se poate susţine că ar fi depăşită durata rezonabilă, aceasta fiind una corespunzătoare acuzaţiilor aduse, complexităţii cauzei şi gravităţii infracţiunilor. (…).

Pentru considerentele de ordin faptic şi juridic expuse s-a conchis că măsura arestării preventive sub incidenţa căreia se află inculpatul se situează pe coordonatele legalităţii şi temeiniciei, răspunde exigenţelor de oportunitate şi proporţionalitate în deplin consens cu prevederile interne şi internaţionale şi rezonează cu scopul pentru care a fost instituită. Soluţia nu înfrânge nici principiile şi prevederile CEDO în cauză existând raţiuni care impun restricţii ale dreptului la libertate a inculpatului, cu privire la care s-a conturat bănuiala verosimilă că a intersectat sfera infracţionalităţii, detenţia regulată intrând în mod expres şi în câmpul de aplicare a  art.5 din Convenţie”, mai precizează judecătorul.

Astfel judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj a apreciat, luând în considerare că faptele comise sunt de o gravitate concretă, că privarea de libertate a inculpatului Mureşan este necesară şi în continuare, motiv pentru care a şi admis contestaţia formulată de DNA, luna trecută.

Fapte de o gravitate deosebită

Pornind de la aceste considerente enunţate de instanţa de control judiciar, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Maramureş a constatat că privarea de libertate a fostului şef al IPJ BN se impune în continuare „pentruînlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică – stare de pericolevaluată şi stabilită, din perspectiva naturii şi gravităţii deosebite a faptelor, a importanţei relaţiilor sociale presupus lezate prin fapte, a modului şi circumstanţelor de comitere a acestora, împrejurările favorabile inculpatului – conduita corespunzătoare anterioară faptelor din prezenta cauză, lipsa antecedentelor penale – chiar reale fiind, neputând constitui, prin ele însele, în mod singular, temeiuri suficiente pentru anihilarea pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a acestuia şi nici pentru înlocuirea măsurii arestării preventive cu altă măsură preventivă mai uşoară”.

Fostul şef al IPJ BN a contestat decizia tribunalului maramureşean la Curtea de Apel Cluj, instanţă care a schimbat măsura arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru următoarele 30 de zile.