Motivele pentru care Ovidiu Puţura nu a scăpat de arestul preventiv

Fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei, Ovidiu Puţura, este de cinci luni după gratii. La jumătatea lunii trecute, Puţura a solicitat instanţei înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu, însă fără succes. Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti a reţinut, printre altele, că există suspiciunea rezonabilă că fostul secretar de stat a săvârşit infracţiuni de dare de mită şi trafic de influenţă, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar şi că acesta ar fi încercat să realizeze înţelegeri cu părţile şi să influenţeze martorii. Decizia Curţii de Apel a fost contestată de Ovidiu Puţura la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă care a decis, de asemenea, că fostul secretar de stat rămâne mai departe la beci.

Pe 14 mai, instanţa Curţii de Apel Bucureşti a soluţionat cererea de schimbare a măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu, depusă de Ovidiu Puţura, aflat după gratii de la finele lunii ianuarie.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea lui Ovidiu Puţura, astfel că acesta rămâne şi pentru a cincea lună după gratii.

„În baza art.348 alin.2 rap. la art.207 alin.4 C.p.p. constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată faţă de inculpatul Puţura Ovidiu. Menţine măsura arestării preventive a inculpatului Puţura Ovidiu. Respinge cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în camera de consiliu, azi 14.05.2015”, este decizia instanţei bucureştene.

Fostul secretar de stat a contestat decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care s-a pronunţat abia pe 27 mai.  Instanţa supremă a respins contestaţia lui Puţura ca nefondată.

„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Puţura Ovidiu împotriva încheierii din data de 14 mai 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. 2415/2/2015. Obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 125 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă”, este soluţia ÎCCJ.

DNA s-a sesizat din oficiu

Gazeta de Bistriţa a intrat în posesia motivării sentinţei pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj, care arată punctual motivele pentru care Ovidiu Puţura trebuie să rămână după gratii. Din documentul citat reiese că până să fie reţinut în ianuarie anul acesta, pe numele fostului secretar de stat au fost mai multe dosare de cercetare penală instrumentate de procurorii DNA.

Astfel, în data de 12 noiembrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, fapte în legătură cu soluţionarea dosarului civil nr. 11544/190/2012 dosar în care soţia lui Ovidiu Puţura se lupta cu Paul Brendea Mureşan pentru terenul de peste 900 m.p. din Bistriţa, dar cu privire la fapte în legătură cu examenul de notari publici (cauză disjunsă din dosarul 753/P/2014), fapte pentru care procurorii au dispus începerea urmăririi penale în noiembrie 2014.

Iniţial a fost anchetat în două dosare penale

„Prin Ordonanţa din data de 19.01.2015, s-a dispus reunirea dosarelor nr.36/P/2015 (format prin disjungere din dosarul 339/P/2013) şi nr.895/P/2014, urmând ca cercetările să fie efectuate în dosarul nr.895/P/2014”, reţine instanţa.

În ianuarie 2014, procurorii au dispus începerea urmăririi penale a lui Ovidiu Puţura cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, întrucât fostul secretar de stat s-ar fi implicat într-un dosar aflat pe rolul Curţii de Apel Constanţa, în care pe post de inculpat figura un afacerist din zona respectivă – Laurenţiu Ţăranu.

„Prin Ordonanţa din data de 19.01.2015, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul Puţura Ovidiu pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită prev. de art. 290 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 şi trafic de influenţă prev. de art. 291 C pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art. 7 lit. b C pen., ambele cu aplicarea art. 38 C pen. și art. 5 C pen”, a reţinut instanţa.

• Pe 20 ianuarie, Ovidiu Puţura a fost reţinut pentru 24 de ore, iar o zi mai târziu el a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.
• În februarie, procurorii au dispus extinderea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă – două acte materiale.
• În plus, la dosarul de cercetare penală au mai fost înregistrate două plângeri din partea unor persoane.

Rezonanţa socială, neestompată

De asemenea, instanţa a reţinut criticile aduse de inculpatul Ovidiu Puţura, atât prin intermediul concluziilor privind legalitatea sesizării instanţei, dar şi prin concluziile referitoare la starea de arest, faptul că, în opinia sa, nu există un act de sesizare al organelor de urmărire penală.

„Curtea subliniază că această apărare urmează a fi analizată împreună cu celelalte cereri şi excepţii referitoare la legalitatea probelor, cu ocazia hotărârii, prin care se va finaliza procedura de cameră preliminară”, arată instanţa.

„În ceea ce priveşte starea de arest, aceasta nu este o împrejurare nouă, după cum încearcă să susţină avocatul inculpatului, această situaţie juridică preexistând încă de la momentul luării măsurii de arestare şi încheierilor ulterioare de prelungire, încheieri verificate în cadrul căilor de atac de către Î.C.C.J. şi prin care s-a menţinut starea de arest.

Faptul că avocatul a studiat acum mai bine dosarul şi că pentru avocat acest lucru reprezintă o noutate, este nerelevant din perspectiva Curţii de Apel, nefiind vorba de vreo împrejurare nouă, aptă a modifica temeiurile ce au dus la menţinerea stării de arest.

Nu există niciun element apărut de la ultima verificare a stării de arest, inclusiv sub aspectul estompării rezonanţei sociale şi care să ducă la concluzia că s-ar impune înlocuirea stării de arest preventiv”, mai arată judecătorul de drepturi şi libertăţi în motivare.

Dosarul Bica II, invocat de apărare! Instanţa: Faptele respective sunt mult mai vechi

Din documentul citat mai reiese faptul că avocatul lui Ovidiu Puţura a depus la dosar în sprijinul clientului său încheierea penală pronunţată de ÎCCJ în dosarul Bica II, prin care s-a înlocuit starea de arest a unor inculpaţi. „Numai că situaţia nu este aceeaşi, faptele respective fiind mult mai vechi şi cu rezonanţă socială mult estompată”, arată judecătorul de cameră preliminară, acesta învederând totodată că „ÎCCJ a pronunţat în cazuri similare multe alte hotărâri, prin care s-a menţinut starea de arest, neputând exista în materia măsurilor preventive vreo soluţie şablon, fiecare dosar având particularităţile sale, iar soluţiile trebuie adaptate la fiecare caz în parte”.

Judecătorul de cameră preliminară a mai constatat că din probele administrate rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul Puţura Ovidiu a încercat să realizeze înţelegeri cu părţile şi să influenţeze martorii, „relevante în acest sens fiind dialogurile interceptate în mediu ambiental pe care inculpatul le-a purtat”.

Instanţa a mai reţinut că legea prevede pentru infracţiunile de dare de mită şi trafic de influenţă, pentru care Ovidiu Puţura a fost trimis în judecată,pedepse cu închisoarea mai mari de 5 ani, astfel că cercetarea în stare de libertate a acestuia ar prezenta pericol pentru ordinea publică, „pericol derivat din modalitatea şi împrejurările săvârşirii infracţiunilor care generează un sentiment de indignare în rândul opiniei publice cu privire la modalitatea în care unii magistraţi înţeleg să-şi exercite funcţia”.

Corupţia şi darea de mită, fapte de o gravitate extremă

Judecătorul de cameră preliminară constată că pericolul concret pentru ordinea publică determinat de lăsarea în libertate a lui Ovidiu Puţura„există în continuare şi rezultă din circumstanţele reale ale săvârşirii faptelor a căror comitere i se impută, fapte a căror gravitate poate determina autorităţile să menţină arestarea”.

„Natura infracţiunilor presupus a fi fost săvârşite de către inculpat si modul în care acesta a acţionat conturează un grad ridicat de pericol social al faptelor pentru este cercetat.

În concret,judecătorul de cameră preliminară reţine calitatea pe care inculpatul Puţura Ovidiu o avea în momentul săvârşirii infracţiunilor, modalităţile concrete de comitere a faptelor, împrejurarea că a comis presupusele fapte de corupţie, având funcţia de magistrat, că a fost trimis în judecată şi cercetat pentru infracţiunea de dare de mită, faptă de o gravitate extremă”, mai precizează instanţa în motivare.