Magistraţii Valentin Horia Şelaru, Francisca Vasile şi Ilie Iulian Dragomir de la Curtea Supremă i-au condamnat pe liberalul Sabin Ilieşi şi Bătrâncea Ioan, profesor universitar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Motivarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au venit la aproape un an de la condamnarea propriu-zisă, iar noi vă prezentăm în exclusivitate fragmente din aceasta.
Factorul decident al lui Sabin Ilieşi
”Faptul că inculpatul Ilieşi Sabin reprezenta un factor decident pentru menţinerea în funcţie a profesorilor si că acest fapt a constituit un factor suficient pentru ca autoritatea sa să fie determinantă în conduita adoptată în sensul celor solicitate de inculpat rezultă explicit din conţinutul discuţiei purtate cu numitul Boloş Ioan din data de 06.06.2007, ora 17,05 transcrisă la f. 467 – 468 vol.III dos.u.p. si unde, ca urmare a refuzului profesoarei Marica Letiţia de a-i promova la examene pe Boloş Ioan si şotia acestuia (7 examene şi fără a se prezenta la examinare), inculpatul Ilieşi Sabin insistă ca Boloş Ioan să meargă la examen motivând ” că eu vreau să ştiu ce face… , ca s-o dau afară…” si că ”lasă că rezolv cu…., că dai cu altă profesoară…, nu dai cu ea”; „Pot să scot altă profesoară…”; „Să-ţi deie nota altă profesoară” ( f.467-468 vol.II dos. u.p.).
În mod corect au fost înlăturate acele depoziţii care infirmă existenta unor asemenea demersuri deoarece martorii audiaţi sunt persoane interesate în cauză fiind beneficiari ai influentei exercitate de inculpat sau, în cazul cadrelor didactice ori secretarelor , cei care au dat curs solicitărilor, urmărind a se disculpa si a evita o eventuală consecinţă (penală, profesională, etc.).
Raportat la starea de fapt reţinută, instanţa de fond a stabilit încadrări juridice legale în raportat cu normele de incriminare incidente. Critica inculpatei Moga Alina potrivit căreia reţinerea dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 în ceea ce o priveşte este nelegală deoarece nu poate si subiect activ potrivit art. 1 din legea menţionată nu poate fi primită deoarece activitatea infracţională a inculpatei este strâns legată de cea inculpatului Ilieşi Sabin (persoană care deţinea o funcţie publică şi o funcţie de conducere într-un partid) astfel că aplicarea dispoziţiilor legii speciale este dată de textul art. 1 lit. g) care vizează alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit. a) – f), in condiţiile prevăzute de lege.
Referitor la individualizarea pedepselor, Curtea a reţinut că potrivit art.72 din Cod penal la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.
Verificând modul în care s-au individualizat sancţiunile penale aplicate inculpaţilor, diferenţiate între autor şi complice, Curtea a constatat ca acestea au fost în mod corect individualizate, atât sub aspectul duratei, cât şi al modalităţii de executare, printr-o evaluare corespunzătoare a tuturor criteriilor prevăzute de art.72 din Codul penal şi ţinându-se seama de scopul urmărit prin stabilirea acelor pedepse, potrivit art.52 din Codul penal. Instanţa de fond a făcut o analiză detaliată a tuturor criteriilor de individualizare a pedepsei prevăzute de art.72 Cod penal, cu raportare concretă la situaţia de fapt reţinută fiecărui inculpat – gradul de implicare şi rolul fiecărui inculpat în ansamblul activităţii infracţionale deduse judecăţii.
Curtea vede pericolul social
Actele la care a participat fiecare inculpat; atitudinea fiecăruia relativ la faptele imputate şi la derularea procesului, prezentarea în instanţă; atitudinea inculpaţilor anterior comiterii prezentelor fapte; situaţia personală a fiecăruia – gradul de instruire, starea de sănătate, etc.
În acest sens, Curtea a reţinut ca pedepsele sunt proporţionale cu gravitatea faptelor săvârşite de fiecare dintre inculpaţi şi, în acelaşi timp, juste în raport cu datele personale favorabile acestora, remarcând că, deşi inculpaţii nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, au înţeles sa adopte o conduita procesuala nesincera. Solicitarea privind diminuarea cuantumului pedepselor si stabilirea unei modalităti neprivative de libertate ori reţinerea art.81 Cod penal (pentru inculpatele Moga) nu poate fi primită. Curtea nu poate face abstracţie de complexitatea pericolului social al faptelor deduse judecăţii, elementele obiective şi subiective ce au condus la săvârşirea infracţiunilor, impactul social produs de săvârşirea unei astfel de fapte, gravul prejudiciu de imagine adus administraţiei publice şi mediului universitar în ansamblu, dar si încrederii în incoruptibilitatea funcţionarilor publici si cadrelor didactice universitare.
Din această perspectivă nu poate fi primită nici susţinerea lipsei de pericol social invocată de inculpaţii Bătrâncea, Vit, Dumescu si Burtică deoarece faptele acestora au adus o atingere profundă valorilor aparate prin textele de incriminare si, ca atare, nu pot fi calificate ca fiind în mod vădit lipsite de importantă”, arată magistraţii de la ÎCCJ.
Sabin Ilieşi profita de funcţiile pe care le avea
Totodată, inculpatul Ilieşi Sabin a săvârşit fapta descrisă la pct. I, folosindu-se de influenţa şi autoritatea pe care o avea în calitate de preşedinte de partid pentru a interveni pe lângă şeful Gărzi Financiare – Secţia Bistriţa-Năsăud, comisarul şef Moruţan Florin şi pe lângă directorii adjuncţi din cadrul DGFP Bistriţa-Năsăud, Satmari Radu Augustin şi Negrea Marius Aurelian, solicitându-le acestora ca reprezentanţii instituţiilor pe care aceştia le conduceau să întocmească acte de control favorabile SC”Globe Invest”SRL, administrată de Pudilic Eugenia.
Relevante în sensul celor de mai sus sunt declaraţiile martorilor Negrea Marius-Aurelian, Satmari Augustin şi Moruţan Florin (aflate în dos. de urmărire penală f. 87-88, 89-91, 92-93 vol.I şi în dos. instanţei f. 265-270 vol.I). Toţi aceşti martori au declarat că inculpatul Ilieşi Sabin era o persoană publică, că la vremea respectivă era şeful Partidului Naţional Liberal Bistriţa-Năsăud şi ulterior şef al PLD Organizaţia Judeţeană Bistriţa-Năsăud.
Martorul Satmari Radu Augustin, audiat în faza de urmărire penală (f.89-90 vol.I), a relatat că inculpatul Ilieşi Sabin „Profitând de funcţiile pe care le deţinea acesta intervenea la conducerea instituţiilor publice din judeţul Bistriţa-Năsăud, inclusiv la mine, pentru diferite persoane şi administratori ai unor societăţi comerciale care erau verificate de instituţia noastră”. Martorul a declarat că în discuţiile sale cu inculpatul Ilieşi Sabin acesta lasă să se înţeleagă că dacă va răspunde afirmativ solicitărilor sale poate să-i asigure protecţie funcţiei pe care o ocupa la acea dată, aceea de director executiv adjunct la DGFP Bistriţa-Năsăud. Referindu-se la intervenţiile inculpatului Ilieşi Sabin, martorul Satmari Radu Augustin a declarat: „Nu l-am refuzat pe faţă având în vedere că era şeful unui partid aflat la putere, era consilier judeţean şi nu doream să-şi folosească poziţia şi influenţa împotriva mea. Intervenţia acestuia se făcea prin intermediul a zeci de telefoane pe care mi le-a dat şi întâlniri directe provocate de acesta” (f.91- vol.I dos. urmărire penală).
Cine l-a turnat pe Sabin Ilieşi
”Dovada intervenţiei inculpatului Ilieşi Sabin în favoarea lui Pudilic Eugenia este confirmată, aşa cum s-a arătat, de comisarul-şef al Gărzii Financiare – Secţia Bistriţa-Năsăud, Moruţan Florin, directorul executiv adjunct din cadrul DGFP Bistriţa-Năsăud, Satmari Radu Augustin şi directorul adjunct al aceleiaşi instituţii, Negrea Marius Aurelian. Declaraţia martorului Moruţan Florin se coroborează cu cele afirmate de Pudilic Eugenia, referitor la întâlnirea dintre aceasta şi inculpatul Ilieşi Sabin de la sediul SC Valea Românească Prod Impex SRL („…În toamna anului 2005 am fost sunat de Ilieşi Sabin, care m-a rugat să mă deplasez la sediul firmei sale SC Valea Românească SRL Bistriţa. Ajuns la sediul firmei sale, Ilieşi Sabin m-a întrebat de controalele ce se efectuează de comisarii Gărzii Financiare la SC”Globe Invest” SRL” – … declaraţia lui Moruţan Florin ( f. 87 verso vol.I) şi „…În cursul unei seri a fost chemată de Sabin Ilieşi la biroul său de la firmă. Eu am fost împreună cu Moga Alina, iar când am ajuns acolo Sabin Ilieşi m-a sunat şi mi-a spus să aştept că urma să vină Moruţan, iar după plecarea acestuia urma să mă cheme la el în birou. În timp ce discutam cu Sabin Ilieşi în curtea firmei acestuia a apărut Moruţan care a urcat direct în biroul lui Sabin Ilieşi …” – declaraţia Pudilic Eugenia, ( f. 38-39 vol.I dosar urmărire penală).
Bătrîncea intră pe fir
În actul de acuzare se arată că inculpatul Ilieşi Sabin nu îndeplinea unul din criteriile de evaluare pentru conferirea titlului de conferenţiar universitar, în concret, „criteriul 2 – activitatea de cercetare, în conformitate cu Ordinul nr.5099/03.10.2005 al Ministerului Educaţiei şi Cercetării (modificat prin Ordinul nr.3548/06.04.2006).
Potrivit acestor dispoziţii legale, criteriul 2 se evaluează prin proiecte de cercetare –dezvoltare – inovare obţinute prin competiţie pe bază de contract/grant, în ţară/străinătate, ca membru în echipa de cercetare sau ca director de proiect, cu referire distinctă la realizările din ultimii cinci ani. Standardul minim este un grant/contract de cercetare obţinut în ultimii cinci ani, prin competiţie, ca director de proiect.
Întrucât nu îndeplinea această condiţie, la data de 06.06.2007, inculpatul Ilieşi Sabin a apelat la sprijinul inculpatului Bătrâncea Ioan, profesor universitar doctor la Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj-Napoca – Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, care preda cursuri şi la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad. Inculpatul Bătrâncea Ioan s-a oferit să-l ajute pe inculpatul Ilieşi Sabin în vedere întocmirii unor documente false din care să rezulte că acesta ar fi câştigat un concurs de grant multianual de tip A.
În actul de acuzare se arată că după consultarea cu inculpatul Ilieşi Sabin din data de 06.06.2007, dată la care acesta i-a transmis numele cadrelor didactice ce urmau să fie trecute ca „membri” ai Comisiei de concurs şi al cadrelor didactice care ar fi participat la concurs, inculpatul Bătrâncea Ioan a redactat în fals un proces-verbal de validare a concursului de granturi ce este înregistrat la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” sub nr. 2220/03 mai 2007. De asemenea, inculpatul Bătrâncea Ioan a redactat tot în fals un înscris intitulat „Sinteza rezultatului concursului de granturi multianuale desfăşurat în perioada 1-30.04.2007”, act care s-a înregistrat la Universitate sub nr. 2261/07.05.2007.
Anterior falsificării celor două documente mai sus menţionate s-a încheiat între SC”Tehton”SA Bistriţa şi Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, un „contract de finanţare pentru proiecte multianuale de cercetare ştiinţifică finanţate din resurse private”, ce a fost înregistrat sub nr. 780/16.05.2007. Directorul de proiect era inculpatul Ilieşi Sabin iar tema proiectului este aceeaşi cu cea trecută în procesul-verbal de validare a concursului de granturi, valoarea contractului fiind 9.825 lei.
La data de 12.07.2007 Comisia de Finanţe şi Contabilitate din cadrul CNATDCU a propus confirmarea titlului didactic de conferenţiar universitar pentru inculpatul Ilieşi Sabin. Ulterior, la data de 02.08.2007, prin Ordinul înregistrat sub nr.1643/02.08.2007, Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului a acordat titlu de conferenţiar Universitar inculpatului Ilieşi Sabin. În actul de sesizare se arată că toate documentele ce consemnează aşa zisa derulare a concursului
de granturi precum şi cele care au legătură cu acestea, au fost falsificate, ele regăsindu-se în evidenţele Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad sau ale Facultăţii de Ştiinţe Economice.
În urma înaintării de către Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării a copiei după dosarul depus de inculpatul Ilieşi Sabin pentru obţinerea titlului de conferenţiar universitar, au mai fost identificate două exemplare ale documentelor falsificate menţionate mai sus, care apar ca fiind înregistrate la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, însă sub alte numere.
Pe exemplarul „procesului-verbal de validare a concursului de granturi” care a fost identificat la dosarul de conferenţiar al inculpatului Ilieşi Sabin apare ca număr de înregistrare al documentului în registrul de intrări-ieşiri al Universităţii, nr. 421/03.05.2007, iar pe exemplarul „Sinteza rezultatului concursului de granturi multianuale desfăşurat în perioada 1-30.04.2007”, identificat la acelaşi dosar, apare ca număr de înregistrare al documentului în acelaşi registrul nr. 475/07.05.2007.
Se arată în actul de acuzare că atât exemplarul de „proces – verbal” aflat la dosarul pentru obţinerea titlului de conferenţiar cât şi cel identificat în arhiva Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad au fost semnate de către „membrii” Comisiei de selecţie a granturilor, respectiv de inculpatul Dumescu Florin, conferenţiar universitar doctor, în calitate de preşedinte şi membrii Burtică Marin, profesor universitar doctor şi Vit Dorel, conferenţiar universitar doctor. Cele două exemplare ale documentelor falsificate intitulate „Sinteza rezultatului concursului de granturi multianuale desfăşurat în perioada 1-30.04.2007” au fost semnate doar de inculpatul Dumescu Florin.
În „Procesul-verbal de validare a concursului de granturi” se menţionează că, comisia de selectare a granturilor, numită prin Ordinul Rectorului nr.250/01.03.2007 „ a analizat şi evaluat prin punctaje conform metodologiei CNCSIS, granturile multianuale de tip A, care au participat la concurs”.
Prin adresa nr. 2329/04.05.2009, Universitatea de „Vasile Goldiş” din Arad, a consemnat că, în ceea ce priveşte „Ordinul Rectorului nr. 250/01.03.2007”, acesta nu este înregistrat la Universitate şi că, conform procesului-verbal nr.2261/29.04.2009 al Consiliului Facultăţii de Ştiinţe Economice, un astfel de înscris nu se găseşte nici la Facultate.
Motivele recursului
”Împotriva deciziei penale nr.230/A din 19 noiembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, Secţia Penală şi de Minori, au formulat recurs inculpaţii Moga Corina, Burtică Marin, Dumescu Florin, Vit Dorel, Bătrâncea Ioan, Moga Alina şi Ilieşi Sabin. În susţinerea recursului, inculpaţii Burtică Marin, Vit Dorel şi Dumescu Florin au invocat dispoziţiile art.3859 pct.12 şi pct.172 Cod procedură penală anterior, însă au solicitat o reapreciere a probatorului administrat care să conducă la schimbarea situaţiei de fapt şi, implicit, la neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunilor reţinute în sarcina acestora.
Inculpatul Bătrâncea Ioan a invocat dispoziţiile art.3859 pct.12 Cod procedură penală solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei penale nr.71/F din 09.04.2014 a Tribunalului Bistriţa Năsăud şi a deciziei penale nr.230/A din 19.11.2013 a Curţii de Apel Cluj, reaprecierea întreh probatorului şi achitarea sa pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale întrucât lipseşte un element constitutiv al infracţiunii. Inculpata Moga Alina a solicitat ca, în temeiul art.3859 pct.12 şi pct.172 Cod procedură penală, să se dispună admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi achitarea sa, considerând că din probele aflate la dosarul cauzei rezultă în mod indubitabil că elementele constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina sa nu sunt îndeplinite.
Inculpata Moga Corina a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Cluj şi achitarea sa, după reexaminarea probatorului. Inculpatul Ilieşi Sabin, a depus motivele de recurs la data de 29.05.2014, după primul termen de judecată ce a avut loc la data de 23.04.2014, solicitând în temeiul art.3859 pct.12 şi pct.172 Cod procedură penală admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi rejudecarea cauzei pronunţând achitarea sa întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care a fost condamnat”, se arată în motivarea magistraţilor de la ICCJ.
