Prin adoptarea acestei ordonanţe Guvernul României creează un precedent periculos. La o simplă lectură a acestui act normativ, se desprind câteva elemente care pun sub semnul întrebării constituţionalitatea acestui act:
- a) introduce instituţia percheziţiei la locul de muncă al angajatului, fără ca aceasta să fie definită, fără o procedură stabilită prin lege de natură a permite angajatului verificarea legalităţii acesteia, fără a stipula cărei instituţii revine competenţa în acest sens, ce document se încheie la finalizarea acestei percheziţii, fapt care constituie o încălcare a art. 23 din Constituţia României potrivit căruia libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile, percheziţionarea unei persoane fiind permisă numai în cazurile şi cu procedura prevăzută de lege;
- b) dă posibilitatea unor angajaţi ai statutului, alţii decât cei abilitaţi de normele penale în materie, să exercite percheziţia corporală a angajaţilor, fără să se menţioneze condiţiile în care această percheziţie se poate realiza sau să se indice care norme de drept sunt aplicabile acestei proceduri;
- c) prin instituirea în sarcina angajaţilor unităţilor economice din domeniul respectiv a obligaţiei de a-şi declara proprii bani la începerea serviciului se aplica acestora un tratament degradant, fiind încălcate dispoziţiile art. 22 din Constituţia României potrivit cărora nimeni nu poate fi supus unui tratament degradant;
- d) prin adoptarea acestui act normativ, angajaţilor respectivi li se aplică un tratament discriminatoriu în raport cu alţi angajaţi, fiind singurii obligaţi să-şi declare sumele de bani cu care vin la serviciu;
- e) nu există o justă fundamentare a acestui act normativ din care să rezulte cu certitudine ca sumă definită „bacşiş” la care fac referire guvernanţii reprezintă vreun bonus acordat operatorului economic sau constituie un dar pentru angajat – distincţie importantă, de altfel, în legislaţie întrucât în situaţia în care suma respectivă reprezintă un dar pentru angajat, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 1011 alin. 4 C. civil nou – „darul manual se încheie prin acordul de voinţa al părţilor, însoţit de tradiţiunea bunului” – se aduce atingere dreptului de proprietate privată care potrivit Constituţiei României este garantată şi ocrotită de statul român.
Solicităm Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională, întrucât prin adoptarea acestui act normativ drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt grav încălcate.
Prim-vicepreşedinte PNL BN, Monica Săsărman