Zeci de mii de euro sparţi pe struţi, ouă, mere şi biblioteci stradale

Sume de bani nejustificat de mari sunt cheltuite de municipalitatea bistriţeană pe nimicuri, cam în fiecare an. În acelaşi timp, obiective cu adevărat importante pentru comunitate rămân neluate în seamă de primarul Ovidiu Creţu. Astfel, zeci de mii de euro, dacă nu şi mai mult, s-au scurs an de an fără noimă din buzunarele bistriţenilor.

În cele două mandate de primar al bistriţenilor, Ovidiu Creţu a cheltuit bani cu nemiluita pentru realizarea unor obiective care nu erau de primă necesitate pentru municipiu şi locuitori. De la sensurile giratorii, la mere şi struţi, panouri de afişaj unde nu sunt afişate informaţii, numeroase documentaţii pentru proiecte  – întocmite şi re-revizuite – şi nepuse vreodată în aplicare, până la bibliotecile stradale amplasate deocamdată în trei puncte din municipiu.

Circa 7.000 de euro pe trei… dulapuri

Recent primarul Ovidiu Creţu a inaugurat trei biblioteci stradale – lângă Biserica Evanghelică, în zona BIG și la Lamă – pentru care municipalitatea a spart nu mai puţin de 30.000 de lei, adică aproape 7.000 de euro.Investiţia, pe model nemţesc atât de drag lui Creţu, a fost făcută în numele creşterii gradului de cultură a bistriţenilor şi mai ales a orientării celor tineri spre lectură. Numai că preţul plătit de municipalitate faţă de aspectul aşa numitelor biblioteci este unul extrem de mare. Asta ca să nu mai vorbim că bistriţenii mult prea preocupaţi de problemele zilnice, nu se prea arată interesaţi de cărţile existente pentru a fi lecturate.

Circa 100.000 de euro pentru…wc-uri şi duşuri

Primarul Creţu nu este la prima năzbâtie de acest fel în cheltuirea banului public. Anul trecut a spart nu mai puţin de 50.000 de euro pentru reabilitarea celor două toalete publice din zona Bisericii Evanghelice. Lucrările au fost executate de Direcţia De Servicii Publice din cadrul municipalităţii, însă suma cheltuită este mult prea mare în raport de ceea ce s-a lucrat în realitate.

Practic, a fost înlocuită gresia şi faianţa, cu plăci de granit. Faianţă nouă a fost montată şi în interior, însă nu peste tot, fiindcă există porţiuni în care a fost lăsată cea veche şi fisurată. Tot în interior, gresia nu a fost deloc înlocuită, ci a fost lăsată tot cea veche. Au fost montate oglinzi. De asemenea, au fost schimbate instalaţiile şi au fost montate sisteme de ventilaţie şi încălzire. În ce priveşte tâmplăria, au fost montate câteva uşi noi din tâmplărie PVC.

Vasele de toaletă şi pişoarele au fost şi ele înlocuite însă nu sută la sută, fiindcă şi în acest caz au mai rămas din cele vechi.

La exterior, treptele de la cele două intrări au fost pavate cu plăci de granit, iar balustradele au fost înlocuite cu altele din inox. De asemenea, a fost confecţionată o copertină cu tâmplărie din lemn şi geam de termopan.

Cam tot atâţia bani au fost tocaţi şi în 2012 şi pentru lucrările de construire a grupurilor sanitare din Heidenfeld, pentru care municipalitatea a pus la dispoziţie în cadrul 95 de metri pătraţi pentru a fi construită spaţiul în care urmau să funcţioneze acestea. În urma unei licitaţii, contractul a fost atribuit firmei Creativ Group SRL a cărei ofertă a fost de 151.775 lei (aproximativ 35.000 euro).

De reţinut însă că Heidenfeld-ul este folosit doar ocazional, de obicei pentru Toamna Bistriţeană.

Fără număr, fără număr… pe hârtii!!!

Bani cu nemiluita au fost cheltuiţi şi pentru întocmirea unor documentaţii care zac prin sertarele municipalităţii. Spre exemplu, în 2012 au fost cheltuiţi 12.000 lei pentru întocmirea Planul Urbanistic Zonal „Amenajare şi modernizare Piaţa Agroalimentară Decebal”, documentaţie întocmită de Blom Romania. Concret nu s-a făcut nimic. Culmea este că, în 2014, alţi 70.000 de lei au fost tocaţi  pentru elaborarea altor studii şi proiecte tot pentru amenajarea aceleiaşi zone: „Amenajare Piaţa Decebal şi parcare supraterană”, în vederea depunerii unui proiect pentru… accesare de fonduri europene.

Nu doar pentru PUZ Piaţa Agroalimentară Decebal au fost tocaţi banii bistriţenilor. Primarul a comandat un studiu de oportunitate pentru valorificarea deşeurilor din Bistriţa şi în urmă cu aproximativ patru ani s-a lăudat cu achiziţionarea unor echipamente care să proceseze deşeurilor. Asta în condiţiile în care gestiunea deşeurilor la nivelul judeţului era deja demarată. Documentaţia de oportunitate deşeuri comandată de Ovidiu Creţu a costat 16.000 de lei şi s-a dovedit inutilă, mai ales că în paralel Consiliul Judeţean a rezolvat această problemă.

Pro Arcad Grup S.R.L. a luat 33.870 lei pentru studii privind reabilitarea spaţiilor verzi din zona Decebal şi Ştefan cel Mare, însă proiectul dă bine doar pe hârtie.Iluminatul public cu ajutorul surselor neconvenţionale de producere energie electrică a costat municipalitatea 6.500 de lei. La fel, un proiect aiurea, deoarece sursele neconvenţionale sunt extreme de scumpe (un stâlp costă cam 30.000 de euro) şi nu există proiecte de finanţare nerambursabilă în acest sens.

De asemenea, a fost realizat un Plan Urbanistic Zonal pentru un Centru Intermodal de transport public, str. Gării – str. Rodnei. Hârtiile le-a făcut ARCADE ARTDESIGN şi au costat 14.900 lei. Ba mai mult, primăria a tocat încă 16.000 de lei pentru un PUZ de amenajare a zonei Gării. Niciunul din proiecte nu a fost implementat şi în realitate zona Gării este supra-aglomerată, mai ales în orele de vârf, iar primăria nu a luat încă nicio soluţie de fluidizare a traficului.

Sunt doar câteva exemple concludente din anii trecuţi însă şi anul acesta se preconizează a fi cheltuite de la bugetul local sume de ordinul a câtorva sute de mii de lei, doar pentru hârtii.

Astfel, 70.000 lei sunt destinaţi pentru „revizuire DALI (n. r. – documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie), PT+CS+DE” pentru reabilitarea şi consolidarea imobilului din Piaţa centrală nr. 2 în vederea introducerii în circuitul turistic a monumentului istoric „Primăria Veche”. Pentru introducerea reţelei optice subterane pentru racordarea unor imobile de pe str. V. Babeş, Albert Berger, Dobrogeanu Gherea şi Simpozionului, la sistemul informatic al primăriei sunt alocaţi 200.000 lei, din care 50.000 lei sunt doar pentru elaborarea documentaţiilor necesare. Alţi 38.000 lei vor merge pentru actualizarea Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa pentru perioada 2010 – 2030.

Pentru elaborarea SF-ului necesar pentru construirea unui sediu destinat Poliţiei locale, municipalitatea a alocat 30.000 lei, alţi 76.000 lei merg pentru documentaţia necesară construcţiei unui imobil nou pentru Grădiniţa nr.2 din str. N. Bălcescu. De asemenea, 20.000 lei ar fi necesari pentru documentaţia necesară pentru reabilitarea şi modernizarea grădiniţei cu program normal din str. Petru Maior, care în acest moment funcţionează într-un spaţiu la parterul unui bloc de locuinţe colective.Alţi 100.000 lei sunt alocaţi pentru „Reanalizare clădiri aparţinând primăriei, Parohiei evanghelice şi Uniunii artiştilor plastici – expertiză tehnică+ studii de specialitate+DALI+ avize/acorduri”, elaborare DALI Bazin înot didactic prin reabilitarea şi modernizarea imobilului de pe str. Cireşului – 21.000 lei, finalizare DALI+avize/acorduri pentru lucrări exterioare în cadrul proiectului de restaurare a Bisericii Evanghelice în vederea introducerii sale în circuitul turistic internaţional – 25.000 lei, plus încă 5.000 lei pentru proiectul tehnic şi alte documentaţii aferente, şi exemplele pot continua.

Peste 20.000 de euro pe struţi, mere şi ouă

Bani „fără număr” au fost daţi şi pentru mascotele din fibră de sticlă care împânzesc oraşul.

Astfel pentru cei zece struţi au fost cheltuiţi nu mai puţin de 42.000 de lei, în timp ce pentru 12 ouă gigant au fost tocaţi 25.000 lei. Struţilor şi ouălor li se alătură şi merele gigant pentru care Creţu a spart în 2013 nu mai puţin de 21.000 lei, iar anul acesta mai toacă încă 16.000 lei. Doar pentru mascote, totalul depăşeşte 100.000 de lei, adică peste 22.000 de euro.