Oltean: „Vrem Autostrada Nordului!”

Deputatul PNL, Ioan Oltean este de părere că „o Autostradă a Nordului care să lege 5 judeţe importante ale ţării, un traseu tradiţional consacrat, a fost până acum o speranță pentru 2.435.160 de oamenii din nordul ţării, din Ardeal și Bucovina”, iar noul Master Plan General de Transport pune Nordul într-o situaţie critică din punct de vedere al dezvoltării economice.

„Principala cale de acces din Moldova către Transilvania, şi invers, prin Pasul Tihuţa, este una dintre cele mai dificile dar şi una dintre cele mai frumoase trecători rutiere situate în munţi din Europa şi a reprezentat mult timp singura cale de acces dinspre Europa Occidentală spre Moldova. Acest coridor european a fost cel mai folosit în relaţia vest-est de-a lungul vremii, vechiul drum comercial fiind construit la iniţiativa Consiliului de Război al armatei austro-ungare, între 1812 şi 1817, ca măsură strategică a campaniei lui Napoleon împotriva Rusiei.
În mod evident, la nivel European dezvoltarea economică se face pe o axă vest-est, iar pentru România acest lucru ar trebui să focalizeze atenţia construirii pe aceeaşi axă, continuând drumul european care să lege Europa, prin autostrada M3 din Ungaria de Ardeal şi făcând legătura cu Moldova, prin pasul Tihuţa. Realizarea unei autostrăzi pe un coridor European (E58) este o prioritate europeană şi trebuie să fie şi una naţională, mai ales având în vedere dezvoltarea economică la nivel European, dar și importanţa geostrategică a unui culoar european până la graniţa cu Rusia, în contextul deschiderii spre Europa al republicii Moldova şi al Ucrainei.
Construirea de autostrăzi trebuie să fie una dintre priorităţile oricărui guvern, indiferent de culoarea sa politică, având în vedere importanţa autostrăzilor pentru mediul de business dar şi pentru populaţie, în sens larg şi, mai ales, pentru menţinerea unei uniformităţi a dezvoltării regionale în România, în primul rând prin dirijarea fluxului economic către zonele mai puţin dezvoltate, fiind evident că fluxurile de investiţii urmăresc infrastructura de transport.

Cu toate acestea, în Master Planul General de Transport prezentat de ministrul transporturilor, domnul Ioan Rus la data de 13 ianuarie 2015, nu se regăseşte între priorităţile Guvernului un traseu care între două regiuni istorice extrem de importante ale României – Bucovina şi Ardealul, legate tradițional prin Pasul Tihuţa, DN 17, Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, în condiţiile în care guverne anterioare au luat în calcul această posibilă legatură între Ardeal şi Nordul Moldovei. Astfel, o variantă care să lege Transilvania de Moldova prin Bistriţa – Suceava, a fost luată în calcul încă din iulie 1996 când premier era domnul Nicolae Văcăroiu. Atunci, prin Legea nr 71 din 12 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secţiunea I – Căi de comunicaţie, una din autostrăzile prevăzute era Cluj-Napoca – Dej – Bistrița – Suceava – Botoşani – Ştefăneşti.
În anul 2006, Guvernul condus de domnul Călin Popescu Tăriceanu a venit cu un nou plan de transport, aprobat prin Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I – Reţele de transport. În varianta din anul 2006 se propune legarea Ardealului de nordul Moldovei prin autostrada Petea – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava.
În Strategia pentru transport durabil a Guvernului României, Ministerul Transporturilor, pe perioada 2007-2013 și 2020, 2030, anexa nr.7, din martie 2008, găsim același proiect de autostrțdă Petea – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, cu mentiunea: „Tabel de concordanță privind proiectele prioritare în domeniul rutier, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate până în anul 2015 (și în continuare)”.
Având în vedere faptul că încă din anul 1996 a fost prioritizat un traseu care să lege Ardealul de Bucovina pe această rută tradiţională, este inexplicabilă decizia Guvernului Ponta de a exclude acest traseu din priorităţile infrastructurii rutiere româneşti, mai ales că în ceea ce priveşte finanţarea unei autostrazi Satu Mare – Suceava, plasarea ei pe drumul european E58 favorizează condiţiile finanţării cu fonduri europene nerambursabile.
O Autostradă a Nordului care să lege 5 judeţe importante ale ţării, un traseu tradiţional consacrat, a fost până acum o speranță pentru 2.435.160 de oamenii din nordul ţării, din Ardeal și Bucovina, o speranță la o infrastructură reală care să aducă în primul rând fluxuri de investiţii şi să reprezinte un principal pilon al dezvoltării durabile a zonei.
Noul Master Plan General de Transport pune Nordul într-o situaţie critică din punct de vedere al dezvoltării economice, îl condamnă la izolare, reduce fluxurile de investiţii în zonă şi împiedică dezvoltarea durabilă a regiunii. Izolarea geografică a Nordului ţării, decalajul de dezvoltare între această zonă şi restul ţării se va majora. Moldova este cea mai subdezvoltată regiune a ţării, cu un PIB pe cap de locuitor cu aproximativ 40% mai mic decât media pe ţară şi principala sursă de emigraţie din ţară, iar izolarea ei de vest nu va face decât să crească şi mai mult gradul de sărăcie şi depopulare. Lipsa unei infrastructuri adecvate va scădea calitatea vieţii din Ardealul de nord, va reduce investiţiile străine şi implicit crearea de locuri de muncă.
O autostradă care să lege Ardealul de Bucovina ar duce la dezvoltarea economică a zonei. Autostrada ar favoriza deschiderea regiunilor pentru industrie, economie, transport rutier şi turism, ca acestea să se poată dezvolta pe deplin atât în context intern dar şi internaţional. Conectarea infrastructurii de autostrăzi cu Europa Occidentală este de o maximă importanţă, mai ales pentru multe dintre firmele din România care sunt multe dintre ele companii exportatoare.
Dimensiunea turistică nu este de neglijat: orice strategie în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului se bazează în primul rând pe accesul la zonele turistice. În situaţia izolării Nordului din punct de vedere rutier, frumuseţile turistice din aceste zone vor fi greu accesibile: staţiunea turistică Piatra Fântânele, mănăstirea Piatra Fântânele, lacul Colibiţa, Drumul Romanilor – traseu integrat în circuitul turistic, ale cărui origini nu au fost clar stabilite de către arhelogi dacă sunt romane sau medievale, bisericile din lemn din Maramureş – înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO, trasee montane de o rară frumusete, Parcul Naţional Căliman, izvoarele cu apă termală şi cu apă minerală din vatra Dornei, mânăstirile din nordul Moldovei ca Voroneţ, Putna, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, bijuterii arhitecturale incluse pe lista patrimoniului cultural mondial al UNESCO și multe alte obiective turistice care dau farmec nu doar regiunilor din Nord, ci sunt un bun naţional al României.
Cetăţenii din cele cinci judeţe din Nord care aşteaptă construirea autostrăzii promise din anul 2006 fac un apel la întreaga clasă politică să înțeleagă importanţa economică şi socială, ca şi contextul internaţional al unui traseu Petea – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, cu deschidere mai departe, spre Republica Moldova, să respecte legile ţării şi proiectele asumate în trecut şi să reintroducă pe lista de priorităţi o Autostradă a Nordului.
Parlamentarii PNL şi din celalalte partide care activează în aceste cinci judeţe au înţeles, dincolo de culoarea politică, importanţa acestui demers şi au ales să îşi îndeplinească principalul rol politic, cel de reprezentanţi ai cetăţenilor şi îşi asumă să îi sprijine necondiţionat pe cei 2.435.160 de oamenii din Nord în demersul acesta.
Îi invităm alături de noi, să susţină construcţia unei Autostrăzi a Nordului pe traseul Petea – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, aşa cum a fost stabilit prin Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006 , pe toţi aceia care cred în respectarea legilor şi intereselor ţării, pe toţi cei care care, indiferent de zona geografică în care trăiesc, nu sunt indiferenţi la dezvoltarea economică, socială şi turistică a României”, potrivit Ioan Oltean.

Grupul parlamentar PNL din care face parte deputatul – Ioan Oltean, deputatul – Stelian Dolha, Senatorul – Daniel Cristian Florian și Senator – Dorin Mircea Dobra au adresat următoarea interpelare Prim-Ministrului României, Victor Ponta:

„Urmărind cu atenţie discursul dumneavoastră şi al ministrului Transporturilor, dl. Ioan Rus cu ocazia prezentării priorităţilor de infrastructură rutieră pentru perioada 2015-2016, ce a avut loc marţi 13 ianuarie 2015, am constatat că unul din traseele care leagă două regiuni istorice extrem de importante ale României – Bucovina şi Ardealul nu se regăseşte între priorităţile Guvernului.
După cum ştiţi legătura străveche şi cea mai folosită între aceste două regiuni istorice este cea prin Pasul Tihuţa, DN 17, Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, un traseu consacrat ca legătură rutieră tradiţională între Ardeal şi Bucovina.
Considerăm că acest coridor european care de secole a fost cel mai folosit în relaţia EST-VEST a fost totalmente uitat sau neglijat, mai ales în condiţiile în care guverne anterioare au luat în calcul această posibilă legătură între Ardeal şi Nordul Moldovei. Astfel, o variantă care să lege Transilvania de Moldova prin Bistriţa – Suceava, a fost luată în calcul încă din iulie 1996 când premier era domnul Nicolae Văcăroiu. Atunci, prin Legea nr 71 din 12 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I – Căi de comunicaţie, una din autostrăzile prevăzute era Cluj-Napoca – Dej – Bistriţa – Suceava – Botoşani – Ştefăneşti. În anul 2006, Guvernul condus de domnul Călin Popescu Tăriceanu a venit cu un nou plan de transport, aprobat prin Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I – Reţele de transport. În varianta din anul 2006 se propune legarea Ardealului de nordul Moldovei prin autostrada Petea – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava.
O autostradă a nordului care să lege 5 judeţe importante al căror număr de locuitori depăşeşte 10% din totalul populaţiei ţării, un traseu tradiţional consacrat, a fost până acum în planul guvernelor, iar speranţa oamenilor din nordul ţării, din Ardeal si Bucovina a fost la o infrastructură reală care să aducă în primul rând fluxuri de investiţii şi să reprezinte un principal pilon al dezvoltării durabile a zonei.
Noul Masterplan de transport neglijează şi îngreunează mult deschiderea atât a Ardealului spre Nordul Moldovei, dar şi deschiderea Republicii Moldova către Europa. În ceea ce priveşte finanţarea unei autostrăzi de tipul Petea – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej –Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, aşa cum era prevăzută autostrada în planul de transport din 2006, având în vedere că traseul unui astfel de proiect se află pe ruta drumului european E58, sunt îndeplinite condiţiile pentru o finanţare cu fonduri europene nerambursabile, spre deosebire de celelalte trasee prin care se doreşte legarea Transilvaniei de Moldova, care nu sunt situate pe trasee de drumuri europene.
Alternativa luată în calcul pe varianta Iaşi – Piatra Neamţ – Tîrgu Mureş nu trebuie să blocheze varianta Suceava – Vatra Dornei – Bistriţa, care este mult mai uzitată şi mult mai necesară.
Considerăm că în felul acesta drumul expres Cluj – Dej – Bistriţa, prevăzut în Masterplanul de transport prezentat, ar fi o variantă neîmplinită fără continuarea lui pe relaţia Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava – Botoşani – Iaşi.
Din aceste considerente, domnule prim ministru vă rugăm să ne clarificaţi următoarele aspecte:
1). Care este strategia Guvernului României în ce priveşte dezvoltarea turismului în Bucovina şi în Ardealul de Nord şi cum intenţionaţi să o realizaţi?
2). Care este raţiunea excluderii dintre priorităţile infrastructurii rutiere româneşti a traseului Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, având în vedere că în strategiile guvernelor anterioare regăsim ca prioritate acest traseu?
3). Există un studiu de fezabilitate pentru această variantă de traseu Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava care să demonstreze că nu ar fi unul util?”

Deputatul PNL, Ioan Oltean adresează o întrebare ministrului Ioan Rus, după ce prezintă în scris faptul că a „constatat că nu se înscrie în priorităţile Guvernului traseul tradiţional între Ardeal și Nordul Moldovei, prin Pasul Tihuţa.

„În cadrul prezentării priorităţilor de infrastructură rutieră pentru perioada 2015-2016 din data de 13 ianuarie 2015, primul ministrul al României, domnul Victor Ponta v-a solicitat, pentru ca Master Planul pe transporturi să nu rămâna doar pe hârtie, să faceţi “un pas esenţial” şi anume “să mergeţi, să discutaţi cu comisiile reunite, comisiile de transport şi din Senat, şi din Camera Deputaţilor, să aveţi o discuţie oricât de lungă, la care să nu vină doar cei din Comisia de Transport, ci şi toţi ceilalţi parlamentari”.
Date fiind acestea, vă rog să îmi precizaţi:
– Care este raţiunea excluderii dintre priorităţile infrastructurii rutiere româneşti a traseului Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, având în vedere că în strategiile guvernelor anterioare regăsim ca prioritate acest traseu?” a precizat Oltean.