Seserman: „Un nou guvern trebuie să vină cu soluţii reale”

Consilierul municipal PNL, Alin Seserman este de părere că „Toată clasa politică a susţinut permanent construcţia autostrăzilor, dar ele nu au fost construite”.

„Toată lumea este saturată de cuvântările faţă de beneficiile pe care le aduce o reţea de autostrăzi. Investitori, dezvoltare, locuri de muncă, tot ce vrei. Toată clasa politică a susţinut permanent construcţia autostrăzilor, dar ele nu au fost construite. Există o sumă şi o listă lungă de motive pentru starea de fapt şi un lucru este cert, la guvernare s-a perindat multă mediocritate. Şi să nu uităm, că, dintre cei care fac gălăgie, avem responsabili direcţi pentru situaţia dată, iar unii dintre ei, sigur, fac declaraţii pentru a scrie ceva presa despre ei.

UE, prin documente oficiale, a stabilit principalele rute de autostrăzi în urmă cu 20 de ani, conform unor studii făcute în ani de zile. Coridoarele pan-europene de transport pot fi uşor înţelese. Ele sunt gândite să coreleze cât mai bine legăturile economice, legături între capitalele europene, şi alte lucruri. România este străbătută de coridoarele 4, 7 şi 9. Nădlac, Arad, Sibiu, Piteşti, Bucureşti, Constanţa este culoarul 4. Viena, Belgrad, Călăraşi, Brăila, Galaţi, Tulcea este culoarul 7, iar culoarul 9 este Giurgiu, Bucureşti, Buzău, Focşani, Tecuci, Bârlad, Huşi Albiţa, Odesa, Kiev. Toate acestea fac parte dintr-un concept complex cu legături maritime, aeriene şi feroviare, legături între capitalele europene. Toate aceste autostrăzi care fac parte din strategia aprobată în urmă cu 20 de ani de Parlamentul European, se fac cu 85% fonduri europene. Restul se fac pe banii fiecăruia. Tot ce trebuia să facem, era ca toate documentaţiile, care durează câţiva ani ( spre deosebire de celelalte domenii finanţate, autostrăzile având un regim special de aprobare), să ne prindă pregătiţi în aşa fel încât astăzi să le avem realizate. Iar acum trebuie să facem ce n-am făcut. Să realizăm aceste reţele de autostrăzi cu bani europeni, iar în paralel, funcţie de priorităţi şi cât poate bugetul, să dezvoltăm această reţea în baza unei strategii.
Ce s-a făcut în ultimii 15 ani? Tot ce nu trebuia să se facă. De la Năstase cu paguba de la Bechtel, legea data de Tăriceanu prin care se decide să se facă autostrăzi prin toată ţara, prin fiecare sătuc, până la confuzia şi schimbările de trasee generate de suma gândirii Ponta-Şova. Ne-am ales cu hărţi desenate cu carioci de diverse culori, cu rute noi, gen Bucureşti- reşedinţa familia Dragnea. Deciziile au fost neinspirate. Dacă vrei să te conectezi la rutele europene nu vei începe construcţia de autostrăzi pornind din Iaşi. Dacă luăm traseul Bucureşti-Braşov, n-am înţeles de ce s-a început în 2008, cu traseul Bucureşti-Ploieşti şi nu Braşov-Comarnic. Totuşi pe A1 se circula destul de bine. Şi acum DN1 este este mult mai circulat decât A3. În schimb pe Braşov-Comarnic e nenorocire”, a scris Seserman pe pagina de socializare.

Acesta a mai precizat că în județul nostru „toate cele patru drumuri naţionale sunt pulbere”, făcând referire șî la patriotismul „local ieftin” al unor politiceni.

„Dacă facem un tur al declaraţiilor unor actuali sau foşti parlamentari bistriţeni despre autostrăzi, o să găsim sute de pagini de aberaţii. Deschidem google, scriem cuvântul autostrăzi însoţit de unele celebrităţi locale şi ne lămurim. Sigur că şi reţeaua feroviară de transport este foarte importantă mai ales dacă ne referim la transporturile de marfă. Şi cea maritimă şi cea aeriană. De astea nu au auzit majoritatea sau nu discută pentru că nu au aşa o încărcătură electorală. În judeţul nostru, cu politicieni pretini cu prim-miniştri, vedem că toate cele patru drumuri naţionale sunt pulbere. Fie că vorbim de rutele Bistriţa-Năsăud, Năsăud-Şanţ, Beclean-Năsăud sau Salva-Moisei, constatăm că stăm foarte prost. Încă nu am văzut un document serios la nivel de parlamentari, prefecţi sau conducerea Consiliului Judeţean de unde să se înţeleagă o minimă strategie. S-a turnat asfalt pe drumuri cu legături care mai de care mai neînsemnate, iar pe unde circulă miile de maşini constatăm că nu s-a făcut nimic. Fiecare a fost cu colegiul lui, cu uliţele lui, să facă blocuri pe la ţară ( despre aberaţia asta, altădată), pentru a-şi asigura voturile unor primari. Lobby românesc şi declaraţii politice. Astea sunt foarte pe scurt marile decizii. Populism, comportament electoral, patriotism local ieftin care, din nefericire, pot ocupa din nou spaţiul public.”, a mai scris Seserman.

Acesta a adăugat că e nevoie de un Guvern care să vină cu soluții reale, să nu se mai piardă timp așa cum „actualul guvern a pierdut trei ani în materie de transporturi”.

„Sigur că mulţi miniştri nu au avut ce căuta la transporturi, dar totuşi, legat de autostrăzi, contează politica guvernului. Aici nu e vorba de Mitrea sau de Berceanu, care au avut şi ei responsabilităţi, dar în primul rând e vorba de o politica pe care o stabileşte un Guvern, dar acum avem banii europeni pentru rutele stabilite. Documente putem aproba săptămânal, problema este că ele să aibă legătură cu realitatea, să ofere un orizont de timp de realizare, să fie însoţite de fundamentări, atunci când vorbim de bani.
Actualul guvern a pierdut trei ani în materie de transporturi. Ministrul Rus a şters cu buretele toate liniuţele lui Şova, care din instanţele de judecată, a aterizat la transporturi. Astăzi Ponta nu mai are resurse să genereze un program coerent în domeniu. A ratat tot în aceşti trei ani şi cu Fenechiu şi cu Şova.
Un nou guvern trebuie să vină cu soluţii reale. Şi moldovenii vor autostrăzi şi bănăţenii şi maramureşenii dar bani sunt puţini. Nimeni nu spune că nu trebuie să avem şi alte reţele de autostrăzi în ţară. Şi într-un viitor ele vor exista. În fine, mai sunt şi foarte multe drumuri de modernizat în ţară. Trebuie totuşi susţinut un program coerent, bazat pe realitatea economică. Încă mai e ceva timp până în alegeri şi trebuie temperate ieşirile infantile sau populiste, indiferent de unde vin. Oricum în PNL urmează dezbaterea programului economic şi e important să conectăm lumea interesată spre un nou tip de comunicare publică, spre noile aşteptări, spre un alt tip de politică până la urmă”, a concluzionat Seserman Alin.