Casa Scriitorilor de la Valea Vinului riscă să dispară fizic de pe harta judeţului. Cele două clădiri care compun complexul au fost vandalizate vara aceasta. Cu toate că reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Bistriţa-Năsăud (DJCP BN) a depus o plângere, însoţite de note de constatare, la Poliţia judeţeană care a deschis o anchetă, până la această ora nu a apărut niciun rezultat. Pe de altă parte, DJCP BN a demarat acţiunea de clasificare a complexului ca şi monument istoric, însă s-a împiedicat în… lipsa fondurilor necesare. Până la găsirea acestora, Casa Scriitorilor dispare bucată cu bucată.
Complexul „Casa Scriitorilor” de la Valea Vinului a fost construit în jurul anilor 1900, clădirile având un aspect de hotel elveţian. Oamenii locului povestesc că imobilele ar fi aparţinut Casei Regale a României, Valea Vinului fiind menţionată ca destinaţie turistică începând cu finalul secolului XVIII.
În actuala Casă a Scriitorilor a locuit chiar şi Dimitrie Gusti în perioada în care a făcut cercetări iar membrii familiei regale şi-au petrecut multe vacanţe de vară aici, impresionaţi de izvoarele cu ape minerale dar şi de frumuseţea zonei. Casa Scriitorilor de la Valea Vinului le-a oferit momente de linişte şi scriitorilor Liviu Rebreanu, George Coşbuc, Mihail Sadoveanu dar şi lui Lucian Blaga.
Istoria spune că acest complex situat la Valea Vinului a aparţinut unui grof maghiar însă după naționalizare, impresionat de peisaj şi îndrăgostit zonă, Mihail Sadoveanu, la acea vreme preşedintele al Uniunii Scriitorilor din România, a cumpărat imobilul în favoarea statului român, care ulterior l-a concesionat Uniunii. Astfel, complexul a devenit casa de odihnă şi recreaţie a scriitorilor.
Conducerea USR nu are nici cea mai mică durere
Dup revoluţie, complexul a rămas tot în custodia Uniunii Scriitorilor din România, însă la un moment dat, Nicolae Manolescu – preşedintele USR – a ajuns la concluzia că acest complex de la Valea Vinului este lipsit de valoare şi că este prea departe. Aşa că a fost lăsat de izbelişte.
Dezinteresul USR pentru Casa Scriitorilor de la Valea Vinului este scos în evidenţă şi de un răspuns dat de Varujan Vosganian – prim-vicepreşedinte al USR – care prezent fiind în 2013 la Bistriţa la Gala Premiilor Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, a fost abordat în legătură cu acest spinos subiect.
„Puteţi să uitaţi de Valea Vinului. Nu putem să o reabilităm. Cheltuielile sunt prea mari. Vremurile în care scriitorii mergeau în astfel de locuri să creeze, au trecut, din păcate. Nu am primit nici o susţinere din partea autorităţilor de aici”, a spus Vosganian.
Doar şobolanii mai au cazare
În urmă cu doi ani, primarul comunei Rodna, Alexandru Năşcan trăgea un semnal de alarmă în ceea ce priveşte halul în care a ajuns complexul Casa Scriitorilor din Valea Vinului. De atunci încoace, imobilul s-a degradat şi mai mult, iar pe lângă amprenta lăsată de vechimea clădirilor, s-au adăugat şi distrugerile provocate de localnici, cu voie sau fără voie. Urmele se văd peste tot, încă de cum se păşeşte în curtea interioară, care a devenit depozit de buşteni al tăietorilor de lemne din zonă.
Distrugerile sunt şi mai evidente atunci când imobilele sunt văzute mai de aproape – zidurile coşcovite, cu tencuiala ce curge de peste tot, iar structura clădirii pare afectată în întregime. Camerele, dependinţele şi acoperişul sunt crunt afectate de ploile şi zăpezile căzute de-a lungul timpului. Practic, complexul a devenit o ruină în care mişună şobolanii.
În vara aceasta, hoţii au furat totul – sobe de teracotă, peste 20 la număr, mese, scaune, prize, instalaţii sanitare. Ce nu s-a putut fura, a fost distrus. În plus, au dispărut şi doi stâlpi de susţinere a balconului de la etajul I al clădirii principale. Cu toate acestea, nimeni nu a văzut nimic, nimeni nu ştie nimic.
Chiar dacă a tras un semnal de alarmă, primarul din Rodna, Alexandru Năşcan susţine că nu poate face prea multe în ceea ce priveşte Casa Scriitorilor, fiindcă în curtea autorităţii locale.
DJCP a luat atitudine, dar luptă cu morile de vânt
Tot în urmă cu doi ani, DJCP BN a demarat operaţiunile de clasare privind protejarea monumentelor istorice, iar potrivit directorului instituţiei, Alexandru Uiuiu, odată demarate astfel de operaţiuni, complexul trebuie considerat ca fiind deja monument istoric, iar autorităţile locale trebuie să se comporte conform legii.
Pentru constituirea unui dosar atunci când sunt demarate operaţiunile de clasare a unui imobil ca monument istoric, sunt necesare o mulţime de expertize, note de punere în valoare – istorică, culturală şi arhitectonică. Cea mai costisitoare pare să fie, potrivit lui Alexandru Uiuiu, documentaţia privind valoarea arhitecturală a complexului, întrucât astfel de expertize trebuie întocmite de un arhitect. Un arhitect ale cărui servicii costă însă. Suma nu este extrem de mare, circa 8.000 – 10.000 lei, dar sunt bani de care DJCP BN nu îi are. Cum nu îi are nici Ministerul Culturii, văduvit de finanţări de la bugetului statului an de an.
„Neavând bani, ne-am blocat. Noi am tot trimis adrese ministerului până acum, dar a fost degeaba. Sperăm totuşi să reuşim să fim prinşi pe bugetul de anul viitor ca să putem finaliza acţiunea de clasare”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Alexandru Uiuiu.
După vandalizarea complexului din această vară, directorul CJPC BN a depus şi o plângere la Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Bistriţa-Năsăud, plângere la care au fost anexate notele de constatare cu privire la distrugerile existente.
„Am depus plângerea în luna august. Reprezentanţii IPJ BN mi-a spus că vor demara o anchetă în acest sens, însă de atunci încoace nu ştiu dacă s-a mişcat ceva fiindcă nu am primit niciun semn de la ei. Noi încă aşteptăm. Cu privire la distrugeri am mai depus şi anul trecut plângeri, la Poliţia locală din Rodna, însă am primit un răspuns să te cruceşti, nu alta: că imobilul s-a distrus din cauze naturale”, a mai precizat Alexandru Uiuiu.
