Gelu Muthi şi Marius Armean, cărora consilierii locali liberali şi democrat-liberali le-au retras în ultima şedinţă ordinară mandatele de aleşi locali fiindcă s-au înscris în PLR, nu au atacat hotărârea în contencios administrativ, ci au recurs la ajutorul prefectului Ioan Ţintean, pentru a trage cât se poate de mult de timp. Liberalii susţin că au armele necesare cu care să contracareze mişcările „duşmanilor” ce profită de ordonanţa traseismului politic. Totodată, aceştia i-au solicitat prefectului Ţintean să transmită o circulară autorităţilor locale cu privire la inaplicabilitatea OUG 55/2014 pentru aleşii care au optat să se înscrie în inexistentul PLR.
Cu toate că rândurile liberalilor s-au subţiat foarte tare în ultima perioadă de timp de când a devenit funcţională OUG 55/2014 – ordonanţa traseismului politic -, aceştia nu au plecat capul şi încearcă să lupte cu toate armele pentru a stopa alte eventuale plecări din partid. Şi ce exemplu poate fi mai bun pentru cei care au astfel de gânduri, decât pedepsirea celor care au făcut deja acest pas. Majoritatea celor care au părăsit barca PNL, s-au îndreptat spre Partidul Liberal Reformator – formaţiune politică inexistentă, deocamdată.
Este şi cazul consilierilor judeţeni Mirela Cîrcu, Mircea Mereuţă şi Dorin Popescu, care este şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, dar şi a consilierilor locali Gelu Muthi şi Marius Armean (cumnatul lui Dorin Popescu). Până la această dată, liberalii bistriţeni au solicitat Consiliului Judeţean retragerea mandatelor de consilieri în cazul Mirelei Cîrcu şi Dorin Popescu, iar Consiliului Local pentru Gelu Muthi şi Marius Armean. Conducerea CJ BN s-a folosit de câteva hachiţe legislative pentru a crea oarecare confuzie şi au reuşit, prin consilierii judeţeni ai PSD, ca proiectul de hotărâre ce viza acest subiect să nu fie introdus pe ordinea de zi a şedinţei ordinare de luna trecută.
Nu la fel s-au petrecut lucrurile în consiliul municipal, unde consilierii liberali şi democrat-liberali au introdus proiectul de hotărâre pe ordinea de zi a şedinţei care a avut loc în septembrie, şi au şi votat, evident, pentru retragerea mandatelor de consilieri deţinute de Gelu Muthi şi Marius Armean. Tărăboiul a fost cât casa din această cauză, ţap ispăşitor fiind secretarul Primăriei Bistriţa, Floare Gaftone, înspre care s-au îndreptat toate săgeţile primarului Ovidiu Creţu fiindcă nu ar fi păzit legalitatea.
Au apelat la ajutorul lui Ţintean
După acest moment, atât Muthi cât şi Armean ar fi avut posibilitatea să conteste hotărârea adoptată de aleşii locali, în contencios administrativ. Nu au făcut-o, ci au apelat la ajutorul prefectului Ioan Ţintean, care, conform surselor Gazetei de Bistriţa, se află de fapt în spatele scurgerilor din PNL spre PLR în Bistriţa-Năsăud. Motivul care stă la baza opţiunii celor doi este acela de a trage cât mai mult de timp. Astfel dacă ei ar fi ales să conteste hotărârea consiliului local prin care li s-au retras mandatele de aleşi locali, în contencios administrativ, instanţa ar fi trebuit, conform art.9, alin 4 din Legea 393/2004, să se pronunţe în termen de cel mult 30 de zile.
„În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă”, mai spune articolul de lege amintit mai sus. În schimb, s-a intervenit prin Instituţia Prefectului, care a acţionat în numele lui Muthi şi Armean, având ca reglementare prevederile art. 4 din Legea 554 din 2004. În această variantă nu mai există o hotărâre definitivă şi irevocabilă a primei instanţe, ci o hotărâre supusă recursului.
„Avem două grade de jurisdicţie. Folosindu-se de Instituţia Prefectului, ei încearcă să tergiverseze sancţiunea aplicată de organizaţia municipală PNL şi de către Consiliul Municipal Bistriţa”, explică avocatul George Gaftone, membru PNL BN.
Liberalii au luat în calcul şi alte variante posibile
„Am prevăzut şi această ipoteză, motiv pentru care noi am formulat o cerere către instanţa investită cu soluţionarea cauzei, în care am solicitat să dea curs dispoziţiilor speciale din Legea 393/2004. Este foarte important de precizat că art. 9, alin 4 a făcut obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Instanţa de control contencios constituţional a apreciat legalitatea raportat la dispoziţiile constituţionale ale art. 9 raportat la soluţia definitivă care trebuie pronunţată în termen de 30 de zile”, a mai adăugat avocatul Gaftone. Acesta a mai precizat totodată că în motivarea sa, Prefectura susţine că „Curtea a stabilit că reglementarea unor reguli speciale de procedură în materie electorală este justificată pentru a asigura stabilitatea în funcţionarea autorităţilor publice locale şi desfăşurarea lor specifică într-un cadru de normalitate”.
Se cere radierea PNM din registrul partidelor politice
Conform informaţiilor din rândul liberalilor bistriţeni, se pare că foarte mulţi dintre foştii liberali care au semnat cereri de adeziune la PLR, după ce Tribunalul Bucureşti a respins cererea de schimbare a numelui Partidului Naţional al Mediului în Partidul Liberal Reformator, au făcut a doua mişcare şi aderat la PNM. Acesta este însă în afara prevederilor legale, întrucât OUG 55 permite mişcarea doar o singură dată.
Potrivit lui George Gaftone, această mişcare le este fatală, precizând totodată că Organizaţia judeţeană PNL a formulat o cerere către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, prin care s-a solicitat sesizarea Tribunalului Bucureşti ca prin sentinţa ce-o va pronunţa să dispună încetarea activităţii Partidului Naţional al Mediului şi radierea acestuia din registrul partidelor politice.
Solicitarea liberalilor are la bază art. 26, alin 1 din Legea 14/2003 privind partidele politice care prevede că „în cazul în care instanţa a respins cererea de încuviinţare a modificării statutului, iar partidul politic în cauză acţionează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucureşti încetarea activităţii partidului politic şi radierea acestuia din registrul partidelor politice. Or, spun liberalii bistriţeni, Partidul Naţional al Mediului se exprimă pe scena politică folosind denumirea Partidului Liberal Reformator, care şi-a constituit totodată filiale fără să fie înregistrat în registrul partidelor politice, pe lângă faptul că aleşii locali au semnat adeziuni la PLR deşi această formaţiune politică este în afara legii.
Având în vedere că abia la finele săptămânii trecute s-a primit motivarea sentinţei dată de Tribunalul Bucureşti cu privire la respingerea cererii PNM de modificare a statutului şi schimbare a numelui în PLR, şi există posibilitatea ca în termen de 5 zile de la comunicare să fie înaintat recurs, este foarte probabil ca solicitarea PNL BN către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti să fie soluţionată cel târziu la jumătatea lunii noiembrie.
Au atenţionat şi Prefectura
Dat fiind faptul că PLR nu a fost înscris în registrul partidelor politice, Organizaţia judeţeană PNL BN a înaintat o adresă şi Instituţiei Prefectului Bistriţa-Năsăud, respectiv prefectului Ioan Ţintean, prin care se solicită transmiterea unei circulare administraţiilor publice locale privind inaplicabilitatea OUG 55 în cazul aleşilor locali care au optat pentru PLR şi care, mai mult decât atât, sunt tentaţi să semneze o a doua adeziune pentru PNM.
