Bani mulţi, calitate ieftină!
Nu mai puţin de 230.000 de lei a alocat municipalitatea bistriţeană, anul acesta, pentru organizarea Zilelor Bistriţei, din care circa 150.000 lei vor fi recuperaţi din taxele provenite în urma închirierii domeniului public comercianţilor. Ca de obicei, cum de altfel s-a întâmplat şi în ultimii 5 ani, „ostilităţile” s-au desfăşurat în două locaţii diferite – „celebrul” Heidefeld şi Centrul istoric al Bistriţei.
Numele mari lipsesc de pe afişele Zilelor Bistriţei organizate în acest an, nu că ar fi o marediferenţă faţă de anii precedenţi. Cu toate acestea, doar pentru concertele care au avut loc în ultima seară a Zilelor Bistriţei, municipalitatea a pus jos 15.000 de euro.
Anul acesta se împlinesc 750 de ani de la prima atestare documentară a oraşului sub numele de Bistriţa. Conform datelor istorice, în 16 iulie 2014 s-au împlinit 750 de ani de la prima atestare documentară sub acest nume a oraşului Bistriţa (1264), care îşi datorează într-o mare măsură geneza, evoluţia şi caracteristicile fizice colonizării germane medievale. Anterior, oraşul a purtat numele de Nosa, prima menţiune a acestuia datând din 1241.
Deşi ar fi fost un motiv pentru o aniversare în toată regula, primarul Ovidiu Creţu a ţinut morţiş să dea prioritate evenimentelor marcate anul acesta de mama Europa, în speţă fiind vorba de comemorarea a 100 de ani de la începerea Primului Război Mondial. Drept urmare, aniversarea Bistriţei a fost lăsată total la o parte. În fond, putem spune că bistriţenii au sărbătorit o… comemorare a unei tragedii care a marcat întreaga omenire.
Ce e legat de Bistriţa nu contează
Nu demult, primarul Ovidiu Creţu a dat şi o explicaţie pentru alegerea sa, puerilă de altfel.
„Bistriţa nu împlineşte niciun an. Este un document emis de un Papă în care se aminteşte despre Bistriţa. Dacă documentul acela ar fi zis: de acum Nosa se numeşte Bistriţa, era cu totul altceva. Dacă am merge pe linia asta, noi ar trebui să aniversăm un monument. Niciunul din oraşele europene, care au o istorie mult diferită de ceea ce este în America, nu merge pe datarea denumirii actuale. Dacă o să le spuneţi la zălăuani că au 300 de ani de atestare documentară, o să râdă, că ei au 2.000 şi, dar nu se numea Zalău, că se numea Porolissum. Sau Parisul, care se numea Lutetia, şi multe altele. Toate oraşele europene iau primul document care atestă oraşul, nu numele, că numele s-au schimbat de mai multe ori în istorie. De aceea, vom merge pe această linie. Bistriţa nu are primul document din 1264, ci din 1241 şi ţinem la această dată. Pentru că istoria este dinamică, dacă peste câţiva ani se va descoperi un document mai vechi, vom merge pe acela. Şi sunt convins că există documente pe care nu le găsim acum, pentru că Bistriţa a existat cu mult înaintea anului 1241”, a spus primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, adăugând că la Zilele Bistriţei din acest an „se va merge pe comemorarea Primului Război Mondial pentru că este o iniţiativă la nivelul Uniunii Europene şi ne înscriem în aceasta”.
Drept urmare, parte din manifestările programate în cadrul Zilelor Bistriţei de anul acesta au fost dedicate tragediei care, în urmă cu un secol, a măcinat omenirea timp de patru ani.
Heidenfeld for ever!
Dacă vorbim de Zilele Bistriţei nu puteau lipsi micii şi berea şi nici muzica populară. Este de la sine înţeles că pentru concertele de acest gen – spectacolele folclorice cum sunt denumite uzual – zona alocată a fost Heidenfeld. Deci, cine vrea muzică populară… ducă-se la capăt de oraş! Şi aici nu discutăm de un număr mare de interpreţi de marcă al genului, fiindcă i-am putea număra pe degetele de la o mână – Cristian Pomohaci, Mariana Anghel, Gelu Voicu şi Ansamblul „Lăutarii din Teleorman”, dar şi Sergiu Vitalian Vaida (nelipsit de câţiva ani buni) şi Nănaşii. În rest oameni de-ai casei, printre care şi Alexandru Pugna – vicepreşedintele Consiliului Judeţean, mai ales că e an electoral.
Creţu, cu ochii-n soare
În ultimii aproximativ şapte ani, trupele care concertau de Zilele Bistriţei au fost aduse de Leonard Muha de la Cassa Locco. Anul trecut însă, după ce atât presa, cât și bistriţenii s-au arătat nemulţumiţi an de an cu privire la trupele care concertau de Zilele Bistriţei, care ba veneau prea des şi nu mai prezentau interes, ba erau mic calibru pentru un eveniment de o asemenea amploare, primarul Ovidiu Creţu a decis să „liberalizeze” acest serviciu şi să ceară oferte. Deşi iniţial s-a înscris în cursă, Leonard Muha s-a retras pe ultima sută de metri și nu a mai depus nicio ofertă. Astfel că a rămas Flavius Buzilă de la Hara, dar şi un personaj nou intrat în această lume, nimeni altul decât Vlad Oltean, ginerele lui Mircea Gelu Buta, „stăpânul de la spital”. Anul trecut, primarul Ovidiu Creţu a găsit o variantă pentru a împăca şi capra şi varza, astfel că cei doi amintiţi mai sus s-au ocupat de aducerea artiştilor, fiecare după puterea lui. Drept urmare, bistriţenii au avut anul trecut parte de Taxi, Hara şi CRBL. Municipalitatea nu a făcut cunoscută suma alocată pentru acest spectacol, însă bugetul total destinat Zilelor Municipiului a ajuns la 140.000 de lei
Anul acesta cinci firme de impresariat şi-au depus ofertele pentru organizarea concertului din ultima zi a „Zilelor Bistriţei”, suma pusă la bătaie fiind de 15.000 d euro. A fost aleasă Star Ardeal Management a lui Vlad Oltean, ginerele şefului Spitalului Judeţean şi totodată coleg de partid cu primarul Creţu. Artiştii şi trupele care trebuiau aduse de Star Ardeal Management să concerteze la Zilele Bistriţei erau Trupa Vama, Crush şi Alexandra Ungureanu, Gojira & Planet H şi rapperii de la Paraziţii.
Sperând însă că mai poate ciupi ceva din banii publici, Vlad Oltean l-a lăsat cu ochii în soare pe Creţu, fiindcă, vezi-Doamne nu se putea încadra în suma oferită de municipalitate. Asta se întâmpla cu circa trei săptămâni înainte de eveniment. Primarul nu a mai avut ce face şi ca urmare a apelat la cel care s-a ocupat şi anul trecut de aducerea artiştilor pentru concertul organizat pe pietonal, Flavius Buzilă, care a reuşit pe ultima sută de metri să bată palma cu Lora, Maxim şi Vama.
Quot erat demonstrandum: se poate mai bine şi pe bani mai puţini!
Ca o comparaţie, cu circa 135.000 lei, Primăria Beclean a organizat la finele lunii iunie manifestările prilejuite de Zilele Oraşului Beclean. Practic cu jumătate din suma pe care o cheltuieşte Primăria Bistriţa, administraţia din Beclean a avut o ofertă mult superioară în ceea ce priveşte evenimentele organizate, ca să nu mai discutăm de artiştii aduşi să concerteze cu această ocazie – Connect-R, Lora, Smiley, Elena Gheorghe, Pepe şi Antonia.
