Cum încalcă regulile asociaţiile de proprietari pentru reabilitarea blocurilor pe bani europeni
Aproape 30 de blocuri de locuințe din municipiul au intrat în programul de reabilitare termică, unele licitații fiind deja finalizate. În goana pentru reabilitare pe bani europeni, conducerile asociațiilor de proprietari ignoră poziția locatarilor din aceste blocuri, „mimează” ședințe de informare și intră în program fără documentația finalizată.
Primăria Bistrița încearcă să reabiliteze blocurile de locuințe cu ajutorul banilor europeni. Într-o viteză aproape ireală pentru o instituție publică, municipalitatea a pregătit 28 de blocuri, cu peste 2.000 de apartamente, pentru marea reabilitare termică. Astfel, în Bistrița I sunt incluse trei blocuri cu 235 de apartamente, pentru care s-a primit 3,6 milioane de lei, Bistrița II include 15 blocuri cu peste 1000 de apartamente, pentru care s-a primit 17,7 milioane de lei, iar în Bistrița III sunt incluse 10 blocuri cu aproape 800 de apartamente, pentru care Primăria Bistrița a primit 15,6 milioane de lei.
Până să intre în hora europeană a reabilitării, din 2008, timp de mai bine de cinci ani, Primăria Bistrița a reușit să reabiliteze termic doar 800 de apartamente, demersul fiind însoțit de scandalul de rigoare cu proprietarii care ba nu-și permiteau să plătească costurile reabilitării ba pur și simplu nu doreau asta.
60% din costuri sunt suportate din fonduri nerambursabile, 20% este contribuția Primăriei Bistrița și 20% constribuția proprietarilor de apartamente. Contribuția proprietarilor va lua forma unor taxe, care, potrivit edilului Ovidiu Crețu, nu vor trece de 50 de lei lunar și se vor întinde pe trei sau cinci ani în funcție de costurile estimate, care diferă de la bloc la bloc.
„Criterii” de selecţie
Criteriul de selecție a fost: primul venit primul servit, cu condiția ca asociațiile de proprietari să depună un dosar destul de complex. Acesta trebuia să conțină detalii despre anul în care a fost construit imobilul, numărul de apartamente și numărul aproximativ de locatari. De asemenea, în dosar trebuiau incluse și declarațiile de venit ale proprietarilor, precum și o semnătură prin care aceștia își dădeau acordul pentru ca blocul în cauză să fie reabilitat.
Pentru ca blocurile să intre în proiect, dosarele trebuiau să fie complete. Ei bine, acest lucru nu s-a întâmplat în marea majoritate a blocurilor incluse deja în proiectul de reabilitare. În ciuda faptului că demersurile de intrare în program și deci dosarele depuse de asociațiile de proprietari sunt gata încă din 2013, locatarii multor blocuri intrate în program sunt căutați abia acum să își dea acordul pentru lucrări și să completeze declarația de venit.
Asta în condițiile în care, lucrările pentru blocurile respective au fost deja scoase la licitație. Astfel, deși la Primăria Bistrița toate dosarele sunt complete, situația din „teren” contrazice cele spuse de oficialii instituției. O altă regulă încălcată de asociațiile de proprietari este cea a ședințelor cu caracter obligatoriu în astfel de cazuri. Dacă la unele blocuri, asociația de proprietari a mimat o ședință cu 2-3 locatari, în alte părți aceste ședințe au lipsit cu desăvârșire, proprietarii trezindu-se cu hârtiile sub nas fără să știe despre ce este vorba.
Mai mult, ca să intre în program, se pare că a fost nevoie doar de acordul a 51% dintre locatari, ceilalți fiind nevoiți să se supună dorințelor majorității, în condițiile în care întreg proiectul presupune o cheltuială și din partea lor, cheltuială pe care poate nu sunt dispuși să o suporte sau nu și-o permit.
Valul de nemulțumiri a cuprins și blocul turn de pe strada Gării, mulți dintre locatari susținând că imobilul nu are nevoie de reabilitare termică. Proprietarii de apartamente susțin că dacă se va reabilita termic blocul fără acordul tuturor, sunt dispuși să acționeze Primăria Bistrița în judecată.
De ce nu sunt de acord bistrițenii cu reabilitările termice?
Dacă mare parte din costuri sunt suportate de către Uniunea Europeană, de ce nu sunt de acord totuși bistrițenii cu aceste reabilitări termice. Ei bine, locatarii trebuie să suporte 20% din costuri, care, potrivit Primarului Ovidiu Crețu vor ajunge la 1200-1500 de lei pentru fiecare apartament, în funcție de suprafață. Întrebarea legitimă este, cât costă reabilitarea totală pe apartament, dacă 1200-1500 de lei reprezintă doar 20%? La un calcul simplu rezultă peste 7000 de lei per apartament.
Cu această sumă se izolează pereții interiori, se schimbă ferestrele și ușile de intrare în scară și se repară acoperișul. Pe lângă costul total puțin umflat, proprietarii nu sunt de acord cu această reabilitare din cauza faptului că aceasta presupune „reizolarea”, adică la apartamentele deja izolate se va da jos lucrarea și se va reface. Astfel, bistrițenii care deja și-au reabilitat termic apartamentele se trezesc cu lucrarea dată jos și refăcută, pe care o mai plătesc o dată.
Informația nu a ajuns la urechile proprietarilor, mulți dintre ei neștiind că lucrarea le va fi dată jos și refăcută, însă a fost recunoscută cu jumătate de gură de mai multe ori de către edilul Ovidiu Crețu, în fața presei. Această problemă nu apărea dacă se luau în calcul doar blocurile care sunt reabilitate în proporție mică. Cum gradul de reabilitare termică pare-se nu este luat în calcul la intrarea în proiect, au ajuns pe listă și blocuri reabilitate deja în proporție de peste 70%.
„Nu se pune problema să facem fără acordul asociațiilor, acolo unde am avut probleme, am ocolit și ne-am dus mai departe, nu avem vremesă ne judecăm cu cineva care nu vrea. Au fost și situații delicate”, susținea în luna martie primarul Ovidiu Crețu, care se pare că nu ține cont de cele declarate presei. Până în anul 2020, primarul Ovidiu Crețu vede reabilitate termic toate blocurile din municipiu. Potrivit acestuia, reabilitarea termică va scădea destul de mult valoarea facturilor la gaz și energie electrică. Prin izolarea termică, s-ar reduce consumul energetic de la 200 Kw/mp/an, cât este în prezent, la 80 Kw/mp/an.
