Mircea Hrudei, fostul şef al DIICOT Cluj, “ştampilat” cu nefondat

Horia Ciorcilă, şeful Băncii Transilvania a fost achitat, împreună cu ceilalţi oameni de afaceri clujeni, de acuzaţiile de spălare de bani făcute de fostul şef al DIICOT Cluj, procurorul clujean Mircea Hrudei. Chiar dacă au fost considerate drept “nefondate” de judecători, acuzaţiile procurorilor clujeni poartă doliul unuia dintre cei acuzaţi. Pe parcursul anchetei Claudiu Silaghi a murit. Nu este primul dosar al fostului şef DIICOT Cluj, Mircea Hrudei, care ar putea intra la categoria “chix”. Dosarele Paszkany şi Gânscă au avut acelaşi verdict: achitare. Ori oamenii au fost acuzaţi pe nedrept, ori procurorul care a stat atâţia ani la conducerea instituţiei a dat dovadă de incompetenţă; poate, uneori, voită sau nu.

Şeful Băncii Transilvania a fost achitat săptămâna trecută de magistraţii ÎCCJ în dosarul de “spălare de bani” trimis în judecată de şeful DIICOT Cluj, procurorul Mircea Hrudei.

În acest dosar, alături de Ciorcilă au mai fost judecaţi pentru aceleaşi acuzaţi şi oamenii de afaceri CHRISTOFOUROU GEORGIOS, COJOCARU DOINA MARIOARA,DASCAL SERGIU DAN,ISAAKIDIS ANASTASIOS,JURKOVAN RADU CODRUT,SILAGHI CLAUDIU EUGEN IULIU, SILAGHI MIRELA, iar toţi au fost achitaţi definitiv.

Acest dosar a intrat pe rolul Înaltei Curţi de la începutul acestui an, iar coincidenţa face ca, până acum, dosarul a primit, timp de jumătate de an, amânări de termene unul după altul.

Însă, în urmă cu două săptămâni şeful DIICOT Cluj, procurorul Mircea Hrudei, a fost schimbat din funcţie. Taman la câteva zile după această schimbare judecătorii ÎCCJ şi-au dat seama că acuzaţiile aduse oamenilor de afaceri clujeni sunt nefondate. Asta după ce alte două instanţe au ajuns la aceeaşi concluzie. Pe parcursul proceselor, reporterii Gazetei de Cluj l-au contactat pe şeful DIICOT Cluj pentru a i se oferi posibilitatea exprimării unui punct de vedere. De fiecare dată el a explicat că justiţia îşi va face datoria şi că dosarul nu poate fi comentat atâta timp cât nu există o sentinţă definitivă. După emiterea sentinţei, procurorul Hrudei nu a mai putut fi contactat.

Faptul că magistraţii ÎCCJ au aşteptat jumătate de an pentru a ajunge la concluzia la care au ajuns şi colegii lor de la instanţele inferioare, iar faptul că emiterea sentinţei a coincis cu schimbarea lui Hrudei din funcţie nu pot exprima, cât se poate de clar, modul în care se face justiţie: protecţia anumitor interese prevalează dreptatea.

Sentinţe similare la acelaşi procuror

“Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împotriva deciziei penale nr. 194 din 27 iunie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală. Cheltuielile judiciare determinate de soluţionarea recursului rămân în sarcina statului. Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 100 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei. Onorariul interpretului de limba engleza se avansează din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Definitivă”, arată minuta sentinţei ÎCCJ în procesul lui Ciorcilă.

Aproximativ similare sunt şi sentinţele date de Înalta Curte în dosarele lui Arpad Paszkany şi a lui Gicu Gânscă, oameni de afaceri clujeni. Departe de a induce senzaţia că afaceriştii cercetaţi de procurorul Hrudei sunt “îngeraşi”, însă cercetarea unui afacerist trebuie să se facă în baza unor probe solide, altfel ideea de procuror ca simbol al sancţionării corupţiei se devalizează enorm de mult. Iar banii, timpul şi resursele umane investite în anchete care durează ani de zile sunt, pur şi simplu, aruncate la closet. Reporterii Gazeta de Cluj a făcut o cerere la biroul de presă al DIICOT pentru a afla sumele de bani cheltuite cu prilejul unor anchete care au avut ca deznodământ achitarea celor acuzaţi. Rămâne de văzut concreteţea răspunsului.

Însă mai alarmantă este efervescenţa cu care “organele de anchetă” îşi fac treaba. În dosarul şefului Băncii Transilvania, procurorii i-au presat pe cei anchetaţi atât de mult încât unul dintre acuzaţi a murit pe parcursul anchetei. Este vorba de Claudiu Silaghi, unul dintre cofondatorii grupului BT, care a murit din cauza tracasajului nervos la care a fost supus. Pentru mulţi pare iluzoriu ce se întâmplă în justiţia românească, însă acestea sunt “realităţile” din birouri.

Procurorii DIICOT au făcut piaţa… de capital

“Am primit astăzi, cu bucurie, vestea că atât eu, cât şi celelalte persoane din acest dosar au fost achitate definitiv, de toate acuzaţiile formulate. A fost nevoie de peste 4 ani ca să demonstrăm că toate acuzaţiile au fost nefondate şi aberante. Acuzaţiile au fost total false şi, în ceea ce mă priveşte, am demonstrat în trei instanţe, pe bază de documente oficiale şi indubitabile, că nu am fost proprietarul firmei implicate în acele tranzacţii, că nu am dispus efectuarea lor şi că nu am încasat niciodată nimic din contravaloarea lor. În concluzie, a fost o enormă eroare de fapt din partea acuzatorilor.  Acest proces, intentat de procurorii DIICOT Cluj, a fost o încercare de a distruge nu doar companii clădite în 20 de ani de muncă, pasiune şi eforturi susţinute, ci şi de a afecta carierele şi familiile noastre. Rezultatul de azi este o mare victorie, dar, în acelaşi timp, un pios omagiu adus unuia dintre fondatorii băncii, dl. Claudiu Silaghi, care, din păcate, nu a rezistat acestei presiuni şi a decedat în cursul procesului.  Mulţumesc tuturor celor care au fost alături de noi în tot acest timp. Îmi exprim întreaga gratitudine faţă de seriozitatea şi profesionalismul avocaţilor Florin Plopeanu şi Diana Ionescu, care ne-au asistat în acest caz”, declară Horia Ciorcilă.

Florin Plopeanu, avocatul lui Horia Ciorcilă, spune că această sentinţă reprezintă mai mult decât achitarea celor acuzaţi. “Această soluţie aduce mai multe premiere în peisajul jurisprudenţei naţionale, întrucât este prima soluţie definitivă pronunţată într-un caz de manipulare a pieţei de capital, utilizare de informaţii privilegiate şi dezvăluire de informaţii privilegiate. Este prima soluţie definitivă de achitare pentru acuzaţiile de manipulare a pieţei de capital, utilizare de informaţii privilegiate şi dezvăluire de informaţii privilegiate şi prima soluţie definitivă prin care s-au examinat pe fond tranzacţii bursiere cu titlul TLV, efectuate atât pe piaţa Regular, cât şi pe piaţa Deal a B.V.B., tranzacţii care au format obiectul unor acuzaţii de manipulare a pieţei de capital, utilizare de informaţii privilegiate şi divulgare de informaţii privilegiate. De asemenea s-a stabilit, în mod definitiv, că, în tranzacţiile de tip Deal, negocierea directă între clienţi este legală, şi , deci, permisă”, a explicat avocatul Plopeanu.

Vinovat că este broker

Procurorii DIICOT Cluj l-au acuzat pe Horia Ciorcilă şi pe alte persoane de spălare de bani. Ancheta a fost condusă de Mircea Hrudei, şeful DIICOT Cluj. Potrivit comunicatului de presă al DIICOT, “în perioada 15 mai 2009 – 10 decembrie 2009, Claudiu Silaghi, fostul administrator al Băncii Transilvania,  a acţionat, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în mod concertat cu ceilalţi învinuiţi, pe baza informaţiilor privilegiate obţinute de la învinuitul Sergiu Dan Dascăl, a achiziţionat, în mod repetat, de pe piaţa BVB, pe contul  învinuitei Doina Cojocaru, soacra sa, un număr total de 43.646.740 titluri TLV ale emitentului Banca Transilvania S.A. în valoare totală de 74.797.448,34 lei,  în scopul asigurării unei poziţii dominante asupra cererii şi ofertei acestor titluri, pentru crearea unor condiţii incorecte de tranzacţionare şi în scopul ascunderii identităţii deţinătorului real, precum şi aceea de a folosi informaţia privilegiată cunoscută încă din toamna anului 2008 (în calitatea sa de membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania S.A.), referitoare la intenţia Bank of Cyprus Public Company Limited, Nicosia, Cipru (HE 165) de a achiziţiona un pachet semnificativ de acţiuni emise de Banca Transilvania S.A. (titlul TLV)”.Potrivit DIICOT, în această afacere au mai fost implicaţi preşedintele BT,  Horia Ciorcilă, soţia lui Silaghi, Mirela, Christofourou Georgios, directorul general al Bank of Cyprus România, Isaakidis Anastasios şi Jurcovan Radu Codruţ. La data anunţului făcut de reprezentanţii DIICOT, reporterii Gazetei de Cluj au prezentat opiniile persoanelor specializate în brokeraj care au evidenţiat faptul că ancheta prezintă o serie de lacune. “Ideea e că Ciorcilă a ştiu că cineva vrea să cumpere acţiuni, le-a cumpărat el rapid apoi le-a revândut clientului cu suprapreţ. Ce poate fi imputabil este că el ştia de intenţia clientului, ceea ce un om obişnuit nu avea de unde să ştie, dar la urma urmei, asta înseamnă bursă: gestionarea inteligentă a informaţiilor”, spune L. Manea, broker.

Acuzatorii cu veleităţi de finanţişti

În urmă cu circa cinci ani de zile, procurorii clujeni din cadrul DIICOT Cluj au început să desfăşoare o “suveică” de dosare în care au fost acuzaţi de diferite infracţiuni economice pe afaceriştii clujeni care s-au constituit în grupul fondatorilor Băncii Transilvania. Însă, pe rând, acuzaţiile respective, care s-au concretizat în instanţă, au fost deconstruite de judecători.

În cadrul procesului de la Înalta Curte, procurorii DIICOT au prezentat un raport în care se arată că există dovezi care îl acuză pe Ciorcilă, dar acestea nu au fost prezentate până acum pentru că procurorii nu au avut habar de datele respective. Raportul respectiv a fost făcut de o firmă de consultanţă americană, SC Alvarez&Marsal, societatea respectivă fiind angajată de Banca Centrală a Ciprului.

Însă, din raportul prezentat de procurorii DIICOT lipseau câteva pagini. De asemenea, raportul nu era semnat şi întocmirea lui nu a fost făcută de specialişti în piaţa de capital, societatea Alvarez&Marsal nefiind specializată în domeniul bancar.

Acest ultim document depus în cadrul dosarului nu ar avea nici o legătură cu acuzaţiile de spălare de bani făcute de procurorii clujeni, însă, potrivit sursei, procurorii încearcă pe ultima sută de metri să îşi motiveze incapacitatea de a proba acuzaţiile făcute până acum. De asemenea, se pare că  procurorul Mircea Hrudei ar fi cerut în cadrul anchetei ajutorul instituţiilor omoloage greceşti, însă a putut beneficia doar de acest raport de consultanţă financiară. În cadrul guvernului elen s-a alcătuit o comisie de investigare a modului în care Bank of Cyprus a cumpărat pachetul de 9,7% din cadrul Băncii Transilvania. În faţa comisiei, autorităţile de la Nicosia au susţinut că autorităţile din România au cerut asistenţa grecilor, iar o delegaţie din România urma să sosească în Cipru. Raportul prezentat comisiei greceşti artă cum Bank of Cyprus a avut primul contact cu oficialii BT în 2006, când banca cipriotă şi-a deschis sucursala din România. „Banca a avut de asemenea relaţii comerciale cu unul dintre fondatorii Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă, din ianuarie 2007, prin prisma creditelor acordate companiilor cipriote deţinute de Ciorcilă”, se arată în raport. În a doua jumătate a anului 2008, Banca Transilvania avea nevoie de fonduri suplimentare şi a căutat o posibilă injecţie de capital din partea unui investitor strategic, arată A&M, care adaugă că BT a angajat Merrill Lynch să găsească potenţiali investitori. Au fost identificaţi şase, printre care şi Bank of Cyprus, iar procesul de „due-dilligence” a avut loc în aprilie 2009.

Conducta cu dosare

În urmă cu câţiva ani, procurorii au deschis “conducta” acuzaţiilor la adresa milionarilor clujeni. În primul val a fost acuzat Arpad Paszkany, care după câţiva ani de procese a fost achitat de magistraţii ÎCCJ. Apoi au urmat Horia Ciorcilă, Claudiu Silaghi, Christofour Georgios, Isaakidis Anastasios, Silaghi Mirela, Cojocaru Doina, Dascăl Sergiu Dan, Radu Jurcovan, adică o parte din staff-ul Băncii Transilvania, care au fost acuzaţi de procurorii DIICOT de manipularea pieţei de capital.

În cel de-al doilea val, care a lovit în afaceriştii clujeni, au fost implicaţi Gicu Agenor Gânscă, unul dintre patronii Antreprizei de Construcţii şi Instalaţii, şi Rares Nilaş, director în cadrul BT Securites, acuzaţi tot de manipularea pieţei de capital. Ambele dosare au fost instrumentate de procurorii Mircea Hrudei, şeful DIICOT Cluj, şi Daciana Deritei, procuror în cadrul aceleiaşi direcţii clujene.

Ciorcilă şef până în 2018

“Banca Transilvania salută hotărârea definitivă şi irevocabilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, pronunţată astăzi, 2 iulie, prin care s-a dispus achitarea dlui Horia Ciorcilă, Preşedintele Consiliului de Administraţie, privind presupuse acţiuni legate de manipularea pieţei de capital. Este a treia instanţă care susţine, prin achitare, nevinovăţia Preşedintelui CA. Horia Ciorcilă a avut şi are un rol esenţial în succesul Băncii Transilvania. Este în banking de 20 de ani, fiind unul dintre fondatorii BT. Îndeplineşte funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie de 12 ani. Sub coordonarea sa, Banca Transilvania a devenit, de-a lungul timpului, cea mai mare instituţie bancară cu capital privat majoritar românesc, o bancă de top 3 în sistemul bancar din România, cu o cotă de piaţă de aproape 9%, dar şi cu o reţea naţională, 1,78 milioane de clienţi şi peste 6.000 de angajaţi. În cadrul Adunării Generale a Acţionarilor 2014, dl Horia Ciorcilă a primit al patrulea mandat pentru funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie, pentru perioada 2014 – 2018”, arată oficialii Băncii Transilvania.

Puţine cluburi la atâtea suflete

Trebuie expus faptul că procurorul clujean Mircea Hrudei are în cercul de cunoscuţi persoane specializate în brokeraj. Este vorba de jucătorii la bursă Radu Taica, Mircea Pinte care deţin, prin intermediul SAI Target Asset Management, mai multe afaceri printre care şi o societate de brokeraj. Hrudei, Taica şi Pinte fac parte din clubul Rotary Cetăţuie. Pe de altă parte, Horia Ciorcilă face parte din clubul Rotary Parc, iar între membrii celor două cluburi Rotary există o competiţie cunoscută în mediul de afaceri clujean.