Campania electorală pentru alegerile europarlamentare a fost una extrem de dură, însă fără nicio legătură cu viitorul apropiat al României în cadrul Uniunii Europene. Liderii politici au fost interesaţi mai mult de cine va ocupa la sfârşitul acestui an fotoliul de la Cotroceni, nu de cine vor fi aceia care vor pleca la Bruxelles pentru a ne reprezenta în Parlamentul European. Înainte de închiderea ediţiei, prezenţa la urne se preconiza a fi una foarte slabă, de doar 28%, aproximativ egală cu cea din 2009 când s-a înregistrat o prezenţă la urne de 27,67%.
Miza alegerilor europarlamentare a fost una cu totul diferită faţă de ceea ce ar fi trebuit să reprezinte pentru români şi România această cursă electorală. S-au abordat subiecte care nu au avut nicio legătură cu destinul cetăţenilor acestei ţări în viitorii ani în sânul mamei Europa. Pentru politicienii care s-au „bătut” în campania pentru europarlamentare miza a fost cine va obţine la toamnă preşedinţia României şi nimic mai mult. Dovezile le regăsim în discursurile liderilor politici, dar şi în schimbările care au avut loc în lunile premergătoare campaniei electorale pentru europarlamentare.
Un prim semnal că interesul pentru alegerile prezidenţiale din toamnă este cu mult mai mare decât europarlamentarele, a fost dat prin acutizarea luptei în sânul USL încă de la finele anului trecut. Declaraţiile acide, atât ale lui Victor Ponta, care în momente cheie a mimat reconcilierea, cât şi ale lui Crin Antonescu, care în sinea lui şi-a dorit despărţirea, au dus în cele din urmă la ruperea USL.
După ce şi-au văzut sacii urcaţi în căruţă, pesediştii au vrut să scape de obligaţia de a susţine un liberal pentru fotoliul de la Cotroceni. Drept urmare au făcut tot ceea ce a fost posibil de a pune mâna pe hăţurile puterii – funcţii cheie în ministere cu mare potenţial financiar, asta ca să nu mai discutăm şi despre puterea PSD din punct de vedere al numărului de membri şi organizare în teritoriu. Drept urmare, şi-au impus punctul de vedere, iar liberalii au fost nevoiţi să aplece capul şi să accepte. Asta doar până la un punct, când au spus: stop! Nu fără să-şi pregătească şi ei terenul, anunţând în prealabil că vor intra în cursa pentru europarlamentare singuri, nu sub sigla USL.
Primarii opoziţiei pe bannerele PSD
De departe, pesediştii au fost cei mai activi de-a lungul campaniei electorale pentru europarlamentare. Asta s-a văzut cu ochiul liber şi în Bistriţa-Năsăud, unde PSD a acaparat tot ceea ce se putea. Şi avem multe exemple. Unul dintre acestea ar fi primarii celorlalte partide – PDL, PNL, PP-DD – pe care şi i-au postat pe bannere alături de candidaţii social-democraţi pentru Parlamentul European – şi au fost nu mai puţin de 11. Mai mult decât atât, primarul comunei Căianu-Mic, Paul Ştir, nu a dat înapoi să îmbrace tricoul cu însemnele PSD şi să meargă în campanie alături de membri acestui partid.
Faptul că primarii opoziţiei au ajuns pe bannerele de campanie ale PSD, au iscat evident reacţii, atât oficiale, cât şi neoficiale, dar care au un singur numitor comun – presiunile politice care se exercită asupra conducătorilor administraţiilor locale, care au un singur coşmar – lipsa finanţărilor de la judeţ şi, eventual, de la guvern.
În altă ordine de idei, există deja primari din judeţul Bistriţa-Năsăud care nu s-au ferit să se afişeze alături de liderii PSD, lăsând puternica impresie că nu va trece mult timp până să devină membri ai acestei formaţiuni politice. Şi precedent există – în 2003, Gheorghe Marinescu, la acea vreme membru al Partidului Democrat şi preşedinte al CJ BN, a sărit în barca PSD ducând cu el aproximativ 25 de primari.
Aşa numitele vizite de lucru
Un alt exemplu îl constituie turneele prin judeţ sub forma aşa-numitelor întâlnirilor de lucru cu fermierii pe care le-a avut preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, cot la cot cu şefii APIA (şi ei membri PSD) şi parlamentarii PSD. Social-democraţii nu au uitat şi de asigurarea bunei-dispoziţii a românului de rând, astfel că au organizat şi concerte la care şi-au adus prestaţia diverşi artişti. Metoda este una des întâlnită, fiindcă nu doar PSD a apelat la aceasta, ci şi PDL.
Pomeni electorale, cu şi fără sfinţi
O altă metodă a pesediştilor, nu o dată utilizată în campaniile electorale mai ales când au deţinut puterea, este organizarea balurilor dedicate persoanelor în vârstă, mai precis pensionarilor. Nu s-au dezis nici în această ultimă campanie şi au profitat de celebrarea zilei Sfinţilor Constantin şi Elena când au organizat în judeţ astfel de baluri, unde liderii pesedişti au îndemnat pe faţă participanţii să voteze „cu partidul de guvernământ”.
Şi apropo de cele sfinte, social-democraţii nu au prididit să îşi facă simţită prezenţa şi prin biserici şi mai ales alături de înaltele feţe bisericeşti, despre care se ştie că au un cuvânt ce atârnă greu în faţa credincioşilor.
Opoziţia, inexistentă
Cât despre campaniile liberalilor şi a democrat-liberalilor se poate spune că au fost destul de apatice, vizite în teritoriu şi discuţii de la om la om, şi pe ici pe colo câteva declaraţii ale liderilor politici, dar fără substanţă. A fost un fel de furtună într-un pahar cu apă.
Sondaje…
Conform ultimelor sondaje date publicităţii înainte de închiderea ediţiei, prezenţa la urne la aceste alegeri europarlamentare va fi una foarte slabă, de 28%. Aceleaşi sondaje relevă că din totalul celor care se vor prezenta la vot, 43% ar fi câştigate de Alianţa PSD – UNPR – PC. Pe locul al doilea s-ar situa PNL – 14%, urmat de PDL – 12%, PMP – 11% şi UDMR – 6%. Candidatul independent Mircea Diaconu ar obţine 4%. Celelalte formaţiuni s-ar situa sub pragul electoral: PP-DD – 4%, FC – 3%, PRM – 2%, alţii – 1%.
Campania electorală pentru alegerile europarlamentare a fost una extrem de dură, însă fără nicio legătură cu viitorul apropiat al României în cadrul Uniunii Europene. Liderii politici au fost interesaţi mai mult de cine va ocupa la sfârşitul acestui an fotoliul de la Cotroceni, nu de cine vor fi aceia care vor pleca la Bruxelles pentru a ne reprezenta în Parlamentul European.
Înainte de închiderea ediţiei, prezenţa la urne se preconiza a fi una foarte slabă, de doar 28%, aproximativ egală cu cea din 2009 când s-a înregistrat o prezenţă la urne de 27,67%.
Miza alegerilor europarlamentare a fost una cu totul diferită faţă de ceea ce ar fi trebuit să reprezinte pentru români şi România această cursă electorală. S-au abordat subiecte care nu au avut nicio legătură cu destinul cetăţenilor acestei ţări în viitorii ani în sânul mamei Europa. Pentru politicienii care s-au „bătut” în campania pentru europarlamentare miza a fost cine va obţine la toamnă preşedinţia României şi nimic mai mult.
Dovezile le regăsim în discursurile liderilor politici, dar şi în schimbările care au avut loc în lunile premergătoare campaniei electorale pentru europarlamentare.
Un prim semnal că interesul pentru alegerile prezidenţiale din toamnă este cu mult mai mare decât europarlamentarele, a fost dat prin acutizarea luptei în sânul USL încă de la finele anului trecut. Declaraţiile acide, atât ale lui Victor Ponta, care în momente cheie a mimat reconcilierea, cât şi ale lui Crin Antonescu, care în sinea lui şi-a dorit despărţirea, au dus în cele din urmă la ruperea USL.
După ce şi-au văzut sacii urcaţi în căruţă, pesediştii au vrut să scape de obligaţia de a susţine un liberal pentru fotoliul de la Cotroceni. Drept urmare au făcut tot ceea ce a fost posibil de a pune mâna pe hăţurile puterii – funcţii cheie în ministere cu mare potenţial financiar, asta ca să nu mai discutăm şi despre puterea PSD din punct de vedere al numărului de membri şi organizare în teritoriu. Drept urmare, şi-au impus punctul de vedere, iar liberalii au fost nevoiţi să aplece capul şi să accepte. Asta doar până la un punct, când au spus: stop! Nu fără să-şi pregătească şi ei terenul, anunţând în prealabil că vor intra în cursa pentru europarlamentare singuri, nu sub sigla USL.
Primarii opoziţiei pe bannerele PSD
De departe, pesediştii au fost cei mai activi de-a lungul campaniei electorale pentru europarlamentare. Asta s-a văzut cu ochiul liber şi în Bistriţa-Năsăud, unde PSD a acaparat tot ceea ce se putea. Şi avem multe exemple. Unul dintre acestea ar fi primarii celorlalte partide – PDL, PNL, PP-DD – pe care şi i-au postat pe bannere alături de candidaţii social-democraţi pentru Parlamentul European – şi au fost nu mai puţin de 11. Mai mult decât atât, primarul comunei Căianu-Mic, Paul Ştir, nu a dat înapoi să îmbrace tricoul cu însemnele PSD şi să meargă în campanie alături de membri acestui partid.
Faptul că primarii opoziţiei au ajuns pe bannerele de campanie ale PSD, au iscat evident reacţii, atât oficiale, cât şi neoficiale, dar care au un singur numitor comun – presiunile politice care se exercită asupra conducătorilor administraţiilor locale, care au un singur coşmar – lipsa finanţărilor de la judeţ şi, eventual, de la guvern.
În altă ordine de idei, există deja primari din judeţul Bistriţa-Năsăud care nu s-au ferit să se afişeze alături de liderii PSD, lăsând puternica impresie că nu va trece mult timp până să devină membri ai acestei formaţiuni politice. Şi precedent există – în 2003, Gheorghe Marinescu, la acea vreme membru al Partidului Democrat şi preşedinte al CJ BN, a sărit în barca PSD ducând cu el aproximativ 25 de primari.
Aşa numitele vizite de lucru
Un alt exemplu îl constituie turneele prin judeţ sub forma aşa-numitelor întâlnirilor de lucru cu fermierii pe care le-a avut preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, cot la cot cu şefii APIA (şi ei membri PSD) şi parlamentarii PSD.
Social-democraţii nu au uitat şi de asigurarea bunei-dispoziţii a românului de rând, astfel că au organizat şi concerte la care şi-au adus prestaţia diverşi artişti. Metoda este una des întâlnită, fiindcă nu doar PSD a apelat la aceasta, ci şi PDL.
Pomeni electorale, cu şi fără sfinţi
O altă metodă a pesediştilor, nu o dată utilizată în campaniile electorale mai ales când au deţinut puterea, este organizarea balurilor dedicate persoanelor în vârstă, mai precis pensionarilor. Nu s-au dezis nici în această ultimă campanie şi au profitat de celebrarea zilei Sfinţilor Constantin şi Elena când au organizat în judeţ astfel de baluri, unde liderii pesedişti au îndemnat pe faţă participanţii să voteze „cu partidul de guvernământ”.
Şi apropo de cele sfinte, social-democraţii nu au prididit să îşi facă simţită prezenţa şi prin biserici şi mai ales alături de înaltele feţe bisericeşti, despre care se ştie că au un cuvânt ce atârnă greu în faţa credincioşilor.
Opoziţia, inexistentă
Cât despre campaniile liberalilor şi a democrat-liberalilor se poate spune că au fost destul de apatice, vizite în teritoriu şi discuţii de la om la om, şi pe ici pe colo câteva declaraţii ale liderilor politici, dar fără substanţă. A fost un fel de furtună într-un pahar cu apă.
Sondaje…
Conform ultimelor sondaje date publicităţii înainte de închiderea ediţiei, prezenţa la urne la aceste alegeri europarlamentare va fi una foarte slabă, de 28%. Aceleaşi sondaje relevă că din totalul celor care se vor prezenta la vot, 43% ar fi câştigate de Alianţa PSD – UNPR – PC. Pe locul al doilea s-ar situa PNL – 14%, urmat de PDL – 12%, PMP – 11% şi UDMR – 6%.
Candidatul independent Mircea Diaconu ar obţine 4%. Celelalte formaţiuni s-ar situa sub pragul electoral: PP-DD – 4%, FC – 3%, PRM – 2%, alţii – 1%.