Fost prefect al judeţului Bistriţa-Năsăud în perioada guvernării CDR, Berende Damaschin, a fost trimis în judecată în luna martie a acestui an, procurorii acuzându-l de comiterea infracţiunii de evaziune fiscală. Conform rechizitoriului, prejudiciul se ridică la aproximativ cinci milioane lei, în dauna ANAF, după ce firma lui Berende Damaschin – SC G&B Lumidan SRL – a folosit nu mai puţin de 254 de facturi fiscale fictive de pe urma cărora a beneficiat ilegal de deducere TVA dar şi de scutire a plăţii impozitului pe profit.
Procurorii bistriţeni au finalizat în luna februarie cercetările în ceea ce îl priveşte pe omul de afaceri Berende Damaschin, fost prefect al judeţului Bistriţa-Năsăud în perioada guvernării CDR, şi au decis trimiterea acestuia în judecată sub acuzaţia de evaziune fiscală. Potrivit procurorilor, Berende Damaschin, în calitate de administrator al SC G&B Lumidan SRL, a înregistrat în evidenţele contabile mai multe facturi fiscale fictive (254), cu consecinţa influenţării obligaţiilor fiscale, constând în TVA şi impozit pe profit, cauzând în dauna ANAF-DRFP Cluj Napoca, Agenţia Judeţeană de Administrare Fiscală Bistriţa-Năsăud, un prejudiciu de 4.978.819 lei, din care 2.939.105 lei obligaţii fiscale, iar diferenţa reprezentând accesorii.
A avut planuri mari
SC G&B Lumidan SRL a fost înfiinţată în anul 1992. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, firma a fost administrată de Berende Damaschin şi soţia sa, iar din 2001 doar de către fostul prefect. În acelaşi document, se menţionează că firma nu a avut activitate până în 1996, după care Berende a înfiinţat un punct de lucru în oraşul Sângeorz Băi, respectiv o secţie de prelucrare a laptelui, care colecta lapte de la producătorii individuali. După prelucrarea laptelui, obţinea brânzeturi (în special caşcaval) pe care le valorifica, pe bază de facturi fiscale, în judeţul Bistriţa-Năsăud şi în judeţele apropiate. În anul 1998, activitatea a fost extinsă şi pe raza oraşului Năsăud, unde a deschis încă o secţie de prelucrare a laptelui. Întrucât cele două secţii – cea din Sângeorz Băi şi cea din Năsăud – presupuneau costuri ridicate, Berende Damaschin a decis să îşi mute activitatea într-o singură localitate, mai precis în comuna Rodna, , cu atât mai mult cu cât în acea perioadă tocmai apăruseră oportunităţi pentru accesare de fonduri europene prin SAPARD. Astfel că în 1999, el a decis că trebuie să construiască o nouă fabrică pentru procesarea laptelui, accesând fonduri nerambursabile europene prin intermediul agenţiilor specializate al Ministerului Agriculturii. Berende a accesat nu mai puţin de 50.000 de euro, bani europeni, din Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională – FNDR1. Fondurile respective acopereau însă doar 50% din valoarea totală a investiţiei, diferenţa de 50% trebuind să fie acoperită chiar de investitor. Pentru partea care trebuia acoperită din propria cheltuială, Berende Damaschin şi-a vândut casă, a contractate credite bancare, dar a împrumutat bani şi de la diverse persoane fizice.
Dotările i-au dat bătaie de cap
Odată construită fabrica de la Rodna, Berende a închis punctele de lucru de la Năsăud şi Sângeorz-Băi. În martie 2001, fostul prefect a obţinut şi certificatul de investitor în zonă defavorizată, beneficiind astfel de scutire la plata impozitului pe profit, în condiţiile reinvestirii acestuia. În aceeaşi perioadă au crescut însă şi cererile Uniunii Europene, astfel că toţi procesatorii de lapte au fost nevoiţi să îşi modernizeze dotările tehnice.
„Astfel, SC G&B Lumidan SRL Rodna a identificat o firmă de consultanţă, în scopul arătat, respectiv SC Consact SRL Cluj-Napoca, cu care a realizat un contract, după care, în anul 2004, s-a efectuat o evaluare a situaţiei societăţii din punctul de vedere al dotărilor tehnice solicitate de cerinţele impuse (dar fără a fi identificate documente în acest sens)”, se arată în rechizitoriu. La finele anului 2004, Berende Damaschin a făcut demersuri cu privire la modernizarea dotării tehnice astfel că a participat la mai multe târguri din Bucureşti, unde l-a cunoscut pe un anume Marian Becheru. Acesta l-a informat pe bistriţean că are de vânzare utilaje second-hand, la un preţ tentant – cu 50% mai ieftine decât cele noi existente pe piaţa românească. Astfel au început afacerile între cei doi. Berende Damaschin efectua plăţile în numerar, iar el primea de la Becheru facturile şi chitanţele aferente. În paralel, omul de afaceri bistriţean a achiziţionat şi utilaje noi, însă din cauza creditelor în derulare şi evident a lipsei de resurse financiare el a fost nevoit să cumpere şi utilaje vechi, la mâna a doua. Numai că, potrivit procurorilor, sumele care erau înregistrate în facturi şi chitanţele primite pentru achiziţionarea de utilaje vechi erau mult mai mari decât cele reale.
„Deşi inculpatul (n. r. – Berende Damaschin) a susţinut că plătea preţul din factură, aceasta nu este o împrejurare reală, întrucât primea o chitanţă cu sumă redusă, astfel că la înregistrarea contabilă a acestor documente ar fi apărut doar o plată parţială a facturii şi respectiv un debit neachitat, ceea ce era în defavoarea sa atât timp cât a plătit valoarea integrală a facturii.
Una era în acte, altceva în realitate
În realitate, acesta achita în numerar doar suma negociată şi care era sub mult cea consemnată pe chitanţe (aşa cum rezultă şi din verificări) înregistrările contabile efectuate a facturilor permiţându-i însă atât o reducere a impozitului pe profit, raportat la costul integral al facturii (diferenţa nemaitrebuind solicitată) cât şi deducerea de TVA din acestea”, se arată în rechizitoriu.
Ulterior a cumpărat doar facturi
Potrivit documentului citat, relaţia de afaceri dintre Berende şi Becheru a decurs în acelaşi stil până la jumătatea anului 2005, când bucureşteanul i-a propus bistriţeanului să îi vândă doar facturi fiscale cu date gata completate şi care conţineau diverse operaţiuni comerciale, fără a fi achiziţionate utilaje. Propunerea a fost acceptată de Berende care astfel ar fi urmat să facă dovada obţinerii unor utilaje doar în documente nu şi în realitate şi astfel să obţină beneficii fiscale prin influenţarea impozitului pe profit şi deducere de TVA. Potrivit procurorilor, bistriţeanul cumpăra de la Becheru câte 5-7 facturi odată, gata completate, pentru care plătea între 300 şi 500 lei per factură, deşi pe facturi şi chitanţe apăreau de cele mai multe ori sume de câte 5.000 de lei. Astfel de „tranzacţii” au avut loc în perioada 2005 – martie 2008, o dată pe lună sau la două luni.
În faţa procurorilor, Berende Damaschin a arătat „că până la mijlocul anului 2005 avea doar «semne de întrebare» cu privire la legalitatea operaţiunilor efectuate, întrucât în momentul în care primea alături utilaje facturile fiscale completate, persoana respectivă «îl asigura» că facturile sunt înregistrate în contabilitatea furnizorului de mărfuri. Această susţinere nu poate fi acceptată întrucât în realitate inculpatul a realizat că totul era nelegal, atât timp cât mărfurile erau cumpărate de la acelaşi imobil, de la o persoană fizică, (…) care i-a spus că mărfurile provin din străinătate şi cu toate acestea, din aceeaşi servietă, i se înmânau facturi din care rezultă că SC G&B Lumidan SRL Rodna a cumpărat mărfurile de la societăţi comerciale cu sediul în Bucureşti”. Dar, Berende Damaschin spune că de la mijlocul lui 2005 a devenit conştient de faptul că acţionează ilegal întrucât cumpăra doar facturi fiscale, fără mărfurile propriu-zise. Toate facturile fiscale, cu şi fără mărfurile propriu-zise, au fost înregistrate în contabilitatea firmei, în baza lor fiind întocmite balanţele şi bilanţuri contabile, dar şi deconturi de TVA şi declaraţii de scutire de plata impozitului pe profit. În 2007, firma lui Berende primeşte certficarea internaţională de la AFAQ, astfel că el nu a mai fost nevoit să achiziţioneze utilaje.
În 2008, Garda Financiară i-a bătut la uşă
Un an mai târziu încep problemele, întrucât firma este „călcată” de comisarii Gărzii Financiare, care ajung la concluzia că sunt nereguli. După ce au luat la puricat actele contabile ale firmei, aceştia găsesc înregistrate în evidenţa contabilă şi în jurnalele de cumpărări nu mai puţin de 254 de facturi fiscale, toate provenind de la firme din Bucureşti. După ce au fost verificate, comisarii Gărzii Financiare au constatat că respectivele documente erau de fapt fictive – în ceea ce priveşte operaţiunile efectuate, furnizorii sau preţurile consemnate – fiind reţinut în prima fază un prejudiciu constând în TVA dedus nelegal. Ulterior, firma lui Berende a fost supusă şi unor verificări financiar contabile din partea ANAF, care pe lângă TVA-ul dedus ilegal, a descoperit că omul de afaceri a prejudiciat statul şi prin faptul că a beneficiat de scutire pentru plata impozitului pe profit.
Firma a intrat în insolvenţă
De aici încolo a început declinul, fiindcă Finanţele Publice au dispus blocarea conturilor firmei lui Berende Damaschin, fiind deschisă procedura insolvenţei în 2009. Întrucât nu avea datorii doare către Finanţele Publice, la masa credală s-au înscris şi alţi creditori precum SC Sunimprof Import Export SRL, SC Comod Import Export SRL, BRD, Direcţia Sanitar-Veterinară, Electrica, Ambient, SC Profi Rom Food, SC MTC România Impex SRL, ITM, SC Romchemical SRL Satu Mare, dar şi Primăria Rodna. Procesul nu este încă finalizat, următorul termen fiind fixat pentru luna septembrie anul acesta.
Date ireale şi firme fantomă
Potrivit rechizitoriului, ceea ce au descoperit comisarii Gărzii Financiare este doar o parte din nereguli, fiindcă „în timpul verificărilor în societate a avut loc un incendiu din cauza unui reşou supraîncălzit, situaţie în care a fost distrus calculatorul cu evidenţele contabile şi bibliorafturile cu restul actelor contabile, ce nu au fost ridicate de Garda Financiară”. În urma verificărilor efectuate de Garda Financiară, s-a ajuns la concluzia că parte din firmele ale căror date erau menţionate în facturile fiscale înregistrate în evidenţele contabile ale SC G&B Lumidan SRL nu corespundeau cu realitatea. Astfel, unele sedii erau fictive, altele apăreau cu coduri unice de înregistrare care în realitate aparţineau altor societăţi comerciale, altele aveau obiecte de activitate care nu permiteau desfăşurarea unor activităţi comerciale. De asemenea, au fost depistate facturi fiscale care s-au regăsit înregistrate în evidenţele contabile şi ale altor firme din Bistriţa-Năsăud, iar prin compararea seriilor şi numerelor facturilor a rezultat că unele societăţi care apar ca furnizori, au folosit „zeci de mii de formulare de facturi în aceeaşi perioadă, ceea ce este imposibil”. Totodată, cei de la Garda Financiară au depistat şi facturi pentru servicii similare însă diferenţa de valoare pentru prestarea respectivelor servicii era foarte mare, de ordinul a zeci de mii de lei. Nici modul în care au fost achiziţionate mijloacele fixe nu a scăpat verificărilor, astfel că s-a ajuns la concluzia că unele aveau o valoare foarte mare în comparaţie cu valoarea de piaţă a unor produse noi, în timp ce altele nici măcar nu existau în realitate.
„Rezultă astfel că, cele 254 de facturi fiscale, emise în numele furnizorilor arătaţi, nu sunt reale şi evidenţiază operaţiuni comerciale fictive, fiind întocmite doar în scopul diminuării bazei de calcul a impozitului pe profit şi a deducerii ilegale de TVA”, se arată în rechizitoriu.
Circa 5 milioane lei datorează Finanţelor Publice
Procurorii au ajuns la concluzia că, în urma înregistrării în evidenţele contabile a celor 254 de facturi fiscale (din care 86 erau de achiziţii mijloace fixe, iar alte 168 erau pentru achiziţii de materiale sau materii prime), firma lui Berende Damaschin a beneficiat de o deducere de TVA în valoare de 1.882.490 lei. Cât despre impozitul pe profit pentru a cărui plată a fost scutit, calculul ajunge la circa un milion de lei.
Astfel, numai prejudiciul cauzat Finanţelor Publice se ridică la aproape trei milioane lei, la care se adaugă alte plăţi accesorii de peste două milioane lei. În total, către Finanţe, firma lui Berende Damaschin are de plătit circa 5 milioane lei. În acelaşi dosar a fost cercetat şi Marian Becheru pentru fals în înscrisuri private şi complicitate la evaziune fiscală, însă în ce-l priveşte cauza a fost clasată ca urmare a decesului acestuia. Primul termen al dosarului în care este judecat Berende Damaschin pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală a fost stabilit pentru data de 30 mai.
