Castelul de la Posmuş ar putea fi reabilitat cu ajutorul fondurilor norvegiene, potrivit unui anunţ făcut de preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan. Până una alta, documentaţia întocmită în vederea reabilitării trebuie revizuită, motiv pentru care se estimează că vor fi cheltuiţi peste 167.000 lei, adică circa 37.000 de euro. Această sumă reprezintă o treime din cât a plătit Consiliul Judeţean proiectantului în 2011, an în care a fost întocmit proiectul ce are în vedere reabilitarea castelului de la Posmuş.
Pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud există foarte multe monumente istorice, chiar de valoare naţională, care fac practic parte din categoria A. Printre acestea se află şi castelele Teleki din localitatea Posmuş – comuna Şieu, şi din localitatea Comlod – comuna Milaş. Tema reabilitării acestora a fost adusă în discuţie de mai multe ori de-a lungul ultimilor zece ani de către oficialii Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Concret însă nu s-a realizat mare lucru.
Circa 500.000 lei, pentru proiectare
În 2011, pe când la cârma CJ BN se afla Liviu Rusu, administraţia judeţeană anunţa că intenţionează să purceadă la reabilitarea a două dintre castelele existente în judeţ, de la Posmuş şi de la Comlod. Prioritar a fost considerat castelul de la Posmuş, astfel că CJ BN a alocat în acel an pentru acest proiect peste 1,9 milioane lei, din care circa 500.000 de lei doar pentru proiectare. Tot în 2011 a avut loc licitaţia pentru întocmirea proiectului, care a fost câştigată de două firme clujene – SC 3F Studio SRL si SC Utilitas SRL. SC 3F Studio SRL a avut ca sarcina întocmirea expertizei unui corp de clădire, contractul câştigat de această firmă fiind în valoare de 77.800 lei. SC Utilitas SRL a întocmit expertiza celorlalte corpuri ale castelului, dar şi studiile geo-topo, proiectul tehnic şi caietul de sarcini şi asistenţa tehnică în vederea lansării licitaţiei pentru lucrările propriu-zise de reabilitare a monumentului istoric. Valoarea contractului câştigat de SC Utilitas a fost de 413.700 lei.
Investiţie estimată la aproximativ 6 milioane euro
După întocmirea documentaţiei necesare, valoarea reabilitării castelului de la Posmuş a fost estimată la 26,5 milioane lei – circa şase milioane de euro. Obiectivul investiţiei, conform proiectului iniţial, era reabilitarea, consolidarea, restaurarea şi conversia funcţională a Castelului din localitatea Posmuş în Centru cultural, turistic şi de agrement. Lucrările propuse erau pentru a asigura construcţiei rezistenţă, stabilitate, siguranţă în exploatare, condiţii de igienă şi reabilitare termică. De asemenea, pe lângă investiţia de bază, a fost prevăzuta asigurarea utilităţilor – electricitate, apă menajeră şi de incendiu, canalizare menajeră si pluvială; instalaţii interioare de iluminat, curenţi slabi, încălzire ventilare, sanitare -, dar şi dotarea cu utilaje şi echipamente tehnologice, utilitare, mobilier şi accesorii pentru desfăşurarea activităţilor de bază. De asemenea, se prevedea împrejmuirea incintei castelului, realizarea unor alei carosabile şi pietonale, teren de joacă, teren de sport, plantaţii şi mobilier urban.
Practic, din totalul sumei prevăzută pentru reabilitarea castelului, circa patru milioane de euro urmau să fie cheltuiţi pentru reabilitarea propriu-zisă a clădirii, iar restul sumei de aproximativ două milioane de euro, pentru utilităţile necesare şi construirea unei staţii de tratare a apei.
Rusu, criticat vehement de liberali şi pesedişti
Consilierilor judeţeni liberali şi social-democraţi, aflaţi în opoziţie la acea vreme, li s-a părut că valoarea investiţiei este una enormă. Drept urmare au adus critici vehemente la adresa preşedintelui CJ BN, Liviu Rusu. Chiar Dorin Popescu – actualul vicepreşedinte al CJ BN – afirma în plenul unei şedinţe că o investiţie de 6 milioane de euro într-o ruină care nu produce nimic este o bătaie de joc pentru judeţ. Ba mai mult, liberalul a făcut o comparaţie cu suma pe care Primăria Bistriţa urma atunci să o cheltuiască pentru reabilitarea Centrului Municipal de Cultura „George Coşbuc”, investiţie în valoarea de circa patru milioane de euro. Numai că starea în care se află castelul de la Posmuş nu putea şi nu poate fi comparată cu starea Centrului Municipal de Cultură, ultima fiind cu mult mai bună şi în plus utilităţile deja există.
Alţi bani pentru „revizuire” de proiect
Acum însă „ruina” este din nou băgată în seamă. Nu de mult, preşedintele Radu Moldovan că se iau în calcul pentru reabilitarea castelului de la Posmuş fondurile norvegiene. Însă granturile norvegiene oferă maxim două milioane de euro, ceea ce ar putea fi mult prea puţin faţă de ceea ce prevedea proiectul iniţial. Lăsând însă acest aspect la o parte, pentru a putea accesa fondurile norvegiene, de maxim 2 milioane euro, administraţia judeţeană este nevoită să cheltuiască alţi bani pentru revizuirea proiectului. În acest sens, de la bugetul judeţean a fost prevăzută suma de 167.400 lei, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din ceea ce s-a cheltuit pentru întocmirea proiectului.
Marinescu a dat doar din umeri
Pe când la conducerea CJ BN se afla Gheorghe Marinescu, acesta afirma că reabilitarea Castelului de la Posmuş ar fi extrem de costisitoare şi nu ar aduce niciun profit, fiindcă nu este atractiv pentru turişti.
„Vreau să vă spun că aceste castele care sunt nişte ruine, au fost preluate de noi (n. r. – CJ BN) în 2002 – 2003. Atunci ni s-a oferit să preluăm inclusiv castelul de la Urmeniş, despre care acum pot spune că bine am făcut că nu l-am preluat. Ştiam atunci, şi datorită profesiei mele, în ce stare erau. Preluarea lor s-a făcut atunci în ideea că, odată, judeţul va avea posibilitatea să le reabiliteze şi să le folosească în scopuri turistice sau economice în condiţii de finanţare nu doar a judeţului. Aceasta a fost speranţa atunci şi aceasta trebuie să rămână speranţa acum. Înţeleg că pe fonduri europene nu mai putem conta, de aceea proiectul poate fi util într-o tentativa ulterioară de execuţie”, a spus Gheorghe Marinescu, aflat la ultimul său mandat de preşedinte al CJ BN, în perioada 2004-2008.
În 2007 a fost aprobat un proiect de hotărâre care viza chiar preluarea acestui castel de către Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca. Chiar rectorul universităţii a purtat discuţii cu preşedintele de atunci, Gheorghe Marinescu, însă totul s-a oprit la acest stadiu, fără a mai fi nimic întreprins.
