După ce Vladimir Putin a declarat public anexarea Crimeei, tot mai mulţi politicieni ruşi menţionează Transnistria cu următoarea ţintă pentru ambiţiile expansive ale preşedintelui. Regiunea separatistă a făcut deja demersurile pentru aderarea la Federaţia Rusă, iar regiunea Găgăuzia pare să-i calce pe urme, fiind pregătite negocieri „la nivel înalt” între liderii acesteia şi cei de la Moscova.
Săptămâna trecută, preşedintele sovietului suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a expediat o adresare preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narâşkin, în care solicită examinarea posibilităţii de aderare la Rusia a regiunii transnistrene. Solicitarea a urmat după un proiect de lege propus de deputaţii Partidului „Rusia dreaptă” cu privire la simplificarea procedurii de anexare a noilor teritorii la Federaţia Rusă.
Publika.md aminteşte că ambasadorul Ucrainei în Moldova, Serghei Pirojkov, fiind invitat la emisiunea Fabrika, a declarat că „după ce Rusia va ocupa un teritoriu din Ucraina, va dori şi regiunea transnistreană”. Anterior, şi directorul de programe IPP, Oazu Nantoi, a declarat în cadrul emisiunii Fabrika că după ce Rusia va anexa Crimeea, va veni şi rândul regiunii transnistrene.
Generalul KGB confirmă
Moscova şi-a anunţat miercuri, la Tiraspol, intenţiile în privinţa Transnistriei, prin vocea generalului KGB, Leonid Reşetnikov, directorul Institutului de Cercetări Strategice din Rusia (RISI). Generalul Reşetnikov a dezvăluit planul Moscovei pentru Transnistria: „După ce va recunoaşte Crimeea, Rusia va recunoaşte şi Transnistria. Tiraspolul va trebui să organizeze încă un referendum, dar deja pentru alipirea la Federaţia Rusă. Asta ar permite derularea planului de anexare a Transnistriei la Rusia ca regiune autonomă.
Da, noi recunoaştem Transnistria, şi ca republică autonomă poate fi alipită la Federaţia Rusă. Doar aşa noi (Federaţia Rusă n.r.) suntem gata şi trebuie să protejăm Transnistria ca teritoriul nostru. Altă soluţie nu există. În caz contrar noi vom pierde regiunea”, a declarat Reşetnikov.
Soluţia Jirinovski: România să ia înapoi ce rămâne din R. Moldova
Politicianul rus Vladimir Jirinovski propune ca soluţie pentru rezolvarea tensiunilor din Ucraina ca această ţară să renunţe la teritoriile străine pe care le-a obţinut în timpul lui Hitler, iar Polonia, Ungaria şi România să şi le ia înapoi.
„Aceste două părţi ale Ucrainei, de Est şi de Vest, sunt total incompatibile. Nu poate niciun fel de internaţionalism să ajute în această situaţie. Vestul Ucrainei, care face acum cea mai mare gălăgie, am fost nevoiţi să-l luăm de la Polonia pentru ca armata hitleristă să rămână cât mai departe. Transcarpatia am luat-o de la unguri din acelaşi motiv. Iar Bucovina şi Basarabia am luat-o în 1939. Daca nu era Hitler, nu atingeam aceste pământuri”, a declarat politicianul rus intr-o emisiune la postul public de televiziune al Federaţiei Ruse, citat de moldova.org.
„Ce propun eu? Să ia Polonia regiunea care îi aparţine, Ungaria să ia Transcarpatia, mai ales că majoritatea locuitorilor de acolo vorbesc limba maghiară. În Basarabia şi Bucovina majoritatea locuitorilor sunt vorbitori de română. România visează demult să le ia înapoi. Sunt trei ţări membre NATO. Transnistria – să revină la noi, e pământ rusesc. Doar atunci Ucraina se va linişti”, a explicat Vladimir Jirinovski.
Şi găgăuzii se pregătesc „s-o şteargă” la Moscova
Başcanul Mihail Formuzal şi preşedintele Adunării Populare a Găgăuz- Yeri, Dimitrie Constantinov, însosiţi de doi deputaţi locali, vor pleca pe 25 martie la Moscova, conform unor surse ale www.deschide.md. Toate indiciile arată că ar fi vorba despre demararea unor negocieri de „apropiere” şi a regiunii găgăuze de Federaţia Rusă.
Natalia Dimcea, şefa serviciului de presă al Adunării Populare, a confirmat pentru deschide.md că este planificată o întrevedere a deputaţilor din cadrul Adunării Populare cu reprezentanţii Kremlinului, în perioada 23-24 martie, dar încă nu este cunoscut numele deputaţilor care vor face parte din delegaţie. Dimcea susţine că scopul întrevederii este verificarea calităţii unor vinuri fabricate în Găgăuzia şi semnarea unui contract comercial între regiunea autonomă şi Federaţia Rusă.
Dimcea a mai accentuat că în cadrul întrevederii vor fi discutate şi unele puncte din rezoluţia adoptată pe 27 februarie de Adunarea Populară. Romanian Global News arată că la data de 27 februarie deputaţii găgăuzi au formulat o rezoluţie în 26 de puncte. Printre altele, este condamnată reacţia Chişinăului în legătură cu organizarea referendumului local din 2 februarie, când populaţia locală a votat aderarea la Uniunea Vamală Euroasiatică, şi deci apropierea de Moscova.
