Incompetenţa autorităţilor face victime. Patru victime în patru ani la groapa de gunoi de la Pata Rât

Luna februarie este una fatidică pentru cei care locuiesc şi muncesc la groapa de gunoi de la Pata Rât. În urmă cu patru ani, dar şi în urmă cu doi ani, maşinile de gunoi au accidentat mortal mai multe persoane. Săptămâna trecută, o tânără de doar 16 ani şi-a pierdut viaţa în condiţii similare, fiind a patra victimă din ultimii patru ani. Problemele comunităţilor de la Pata Rât au ajuns în atenţia autorităţilor şi a presei străine după relocarea de pe strada Coastei a 56 de familii, însă condiţiile inumane de viaţă de la groapa de gunoi sunt o problemă mai veche pe care administraţia nu a ştiut cum să o gestioneze.

Rampa de gunoi de la Pata Rât trebuia închisă de ani buni, aceatsă măsură fiind dispusă chiar de Uniunea Europeană. În vara acestui an, Curtea de Apel a respins contestaţia firmei care administrează groapa de gunoi de la Pata Rât şi a menţinut ca legală decizia de închidere a rampei luată de Garda de Mediu anul trecut. Administratorul rampei a decis însă că deşeurile vor fi depozitate în continuare acolo şi a atacat sentinţa cu recurs. Societatea a cerut instanţei introducerea în proces a Primăriei şi a Consiliului Judeţean pe motiv că serviciul de salubritate este de interes public.

În urmă cu patru ani, mama a trei copii moare sub roata camionului

În dimineaţa unei zile din luna februarie o femeie a fost accidentată la rampa de gunoi de la Pata Rât, după ce s-a urcat în bena unui camion care ducea deşeuri. Eliza Ungur, în vârstă de doar 23 ani, trăia de opt ani la Pata Rât şi avea trei copii. Ea a căzut şi a fost călcată cu roata din faţă a maşinii, a scuipat sânge şi apoi a decedat.

Reprezentantii firmei de salubrizare spun că locuitorilor din Pata Rât nu le este permis accesul în zona unde acţionează maşinile de gunoi, dar că nu pot interveni, deoarece pot da naştere la violenţe.

Doi ani mai târziu, chiar la aniversarea acestei tragedii, un bărbat de 36 de ani a fost accidentat grav de o maşină de gunoi. Gustav S., de 36 de ani, colecta deşeuri, în zona rampei de la Pata Rât. Acesta a fost acroşat de o maşină a unei firme de salubritate care îşi desfăşura munca în zonă. Bărbatul se ţinea de maşină în mers când a fost lovit puternic la cap de portieră.

O fetiţă de cinci ani, victima sărăciei

În vara aceluiaşi an, o fetiţă în vârstă de cinci ani a murit în urma unui accident produs pe rampa de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, după ce a fost lovită de o maşină care transporta gunoi. Accidentul a avut loc în momentul în care o maşină transporta gunoi pentru a-l descărca pe rampa de la Pata Rât, iar fetiţa s-a urcat pe utilaj, s-a dezechilibrat şi a căzut, fiind strivită de una din roţile din spate.

După acest incident, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) România şi-a exprimat „îngrijorarea faţă de condiţiile precare de locuire” a comunităţii de romi de la Pata Rât. „Marea majoritate a locuitorilor din Pata Rât sunt şomeri şi îşi câştigă traiul zilnic prin munci ziliere şi reciclarea deşeurilor. Deseori, copiii din Pata Rât se agaţă de maşinile care transportă gunoiul în momentul în care acestea ajung la groapa de gunoi, pentru a arunca o primă privire asupra „noilor” deşeuri”, a spus reprezentantul rezident al UNDP în România, Parviz Fartash.

Săptămâna trecută, o fată în vârstă de 16 ani a murit în condiţii similare. „La data de 19.02.2014, în jurul orei 12:50, Poliţia a fost sesizată prin apel unic de urgenţă 112 cu privire la faptul că, în zona rampei de gunoi din Pata Rât de pe raza municipiului Cluj-Napoca, s-a produs un incident în urma căruia o minoră ar fi decedat. La faţa locului s-au deplasat poliţişti din cadrul Secţiei 7 Poliţie Cluj-Napoca, care, din primele verificări au stabilit faptul că, decesul minorei de 16 ani ar fi survenit în urma unui incident în care a fost implicat un autovehicul al unei firme de salubritate”, au transmis reprezentanţii IPJ Cluj.

Epopeea Coastei-Pata Rât

În dimineaţa zilei de 17 decembrie 2010, 56 de familii care închiriau locuinţe sociale pe strada Coastei sau trăiau în case improvizate în preajma acestora, au fost evacuate de către autorităţile locale. Aproximativ 250 de persoane au fost transportate, împreună cu ceea ce au putut aduna din bunurile lor, în „locuinţele sociale” construite de către Primăria municipiului Cluj tocmai lângă groapa de gunoi şi depozitul de deşeuri chimicale farmaceutice a unei fabrici din oraş. Înştiinţarea oficială de la Primărie a venit în 14 decembrie, locatarii de pe Coastei fiind anunţaţi că, dacă nu vor să rămână pe drumuri de sărbători, trebuie să semneze cererea pentru locuinţe sociale în termen de două zile. În ciuda încercărilor de a apela la sprijinul instituţiilor locale abilitate, cetăţenii s-au trezit cu buldozerele în faţa caselor în dimineaţa zilei de 17 decembrie, deşi evacuările de orice fel sunt interzise prin lege pe toată perioada rece a anului.

Cele 10 case modulare în care au fost obligaţi să se mute sunt amplasate la o distanţă de circa cinci kilometri de cea mai apropiată staţie de autobus. Acestea cuprind un total de 40 de apartamente, a câte o cameră de maximum 18 metri pătraţi, şi 10 băi, fiecare sub 6 metri pătraţi.

Despăgubiri impuse de Curtea de Apel

În soluţia din 30.12.2013, Curtea „constată nelegalitatea Dispoziţiei 6397/16.12.2010 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca. Admite în parte acţiunea în contencios adm. Obligă pârâţii să acorde despăgubiri pentru prejudiciul moral creat reclamanţilor prin evacuare şi mutare în locuinţele modulare din zona Pata-Rât şi pentru condiţiile de trai din aceste locuinţe astfel: câte 2.000 Euro pentru fiecare reclamant, suma se socoteşte în lei la cursul BNR din ziua plăţii efective. Obligă pârâţii să pună la dispoziţia reclamanţilor locuinţe care să respecte condiţiile minimale stipulate în Anexa 1 a Legii nr.114/1996 . Cu drept de recurs în termen de 5 zile pentru excepţia de nelegalitate Pronunţată în şedinţa publică din 30.12.2013”.

Primarul Emil Boc a declarat public susţinerea sa faţă de decizia luată de conducerea administraţiei locale în decembrie 2010 şi a repetat în mai multe intervenţii că decizia Curţii de Apel nu este una definitivă şi irevocabilă, astfel că Primăria nu are deocamdată o obligaţie pentru a despăgubi familiile mutate de pe strada Coastei.

Urecheat de britanici

The Telegraph a scris săptămâna trecută că „mai mulţi lideri religioşi din Anglia – printre care arhiepiscopul de Wales, episcopul de Manchester şi Salisbury şi rabinul de Westminster – şi-au unit forţele pentru a-l convinge pe primarul Emil Boc să pună capăt segregării romilor de la Pata Rât”. Liderii religioşi englezi îi cer lui Boc: “Ca un om credincios ce sunteţi, vă îndemnăm să conştientizaţi lipsa de umanitate a acestor acţiuni şi să faceţi demersuri pentru a reconstrui relaţiile cu comunitatea romă din oraşul dumneavoastră”. Scrisoarea deschisă a fost trimisă la iniţiativa Amnesty International.

Primarul a răspuns într-o conferinţă de presă acuzaţiilor care i-au fost aduse în cotidianul britanic. „Solicitarea britanicilor este să demolăm campusul teologic şi să aducem înapoi pe strada Coastei construcţiile ilegale. Acest lucru nu se întâmplă nici în Londra şi nu se va întâmpla nici în Cluj-Napoca. Toţi cei care au avut contracte cu Primăria pe strada Coastei au semnat contractele de închiriere pentru noile case modulare de la Pata Rât. Este o idee greşită cea care se vehiculează în presă, potrivit căreia ar fi vorba despre o evacuare forţată”, a spus Emil Boc. Edilul s-a arătat nemulţumit şi de faptul că jurnaliştii care au semnat articolul au fost în vizită la Primăria Cluj-Napoca, dar nu au prezentat deloc punctul de vedere al acesteia.