A fost nevoie de trei luni de proteste, zeci de victime, sute de răniţi, o capitală în flăcări şi intervenţia unei suite de miniştri de Externe pentru ca Viktor Ianukovici să accepte organizarea de alegeri anticipate şi restrângerea prerogativelor preşedintelui. Ucraina a fost susţinută în rezistenţa în faţa protestelor populare de Rusia, care s-a arătat generoasă pentru a închide, chiar şi cu gloanţe, gura celor care, scrie presa internaţională, au luptat pentru prima dată sub steagul Uniunii Europene.
Mii de oameni s-au adunat în Piaţa Independenţei din Kiev, după trei luni de proteste, care la sfârşitul săptămânii trecute au degenerat în evenimente violente, soldate cu zeci de victime. Ministerul ucrainean al Sănătăţii a anunţat, vineri, un nou bilanţ al violenţelor care au izbucnit marţi la Kiev, acesta fiind de 77 de morţi şi 577 de răniţi, relatează BBC News Online.
Surse medicale citate de CNN arată, în schimb, că cel puţin 100 de persoane au murit, joi, în cursul violenţelor de la Kiev, alte aproximativ 500 fiind rănite. Potrivit agenţiei de presă Reuters, ministrul ucrainean de Interne ar fi dat Poliţiei arme şi permisiunea să tragă, iar hotelurile din Kiev s-au transformat în morgi.
Ororile unei zile de violenţe
Un jurnalist al cotidianului local „Kyiv Post” a numărat joi corpurile neînsufleţite ale zece protestatari, aşezate în interiorul Hotelului Ucraina din Piaţa Independenţei, centrul Kievului, iar un alt jurnalist al aceluiaşi ziar a numărat încă trei cadavre, aflate pe strada Khreshchatyk, în timp ce se îndrepta spre Hotelul Kozatsky, aflat în partea de nord a pieţei centrale. Acolo se află cel puţin încă 15 cadavre, notează jurnalistul. Între timp, un al treilea jurnalist al cotidianului „Kyiv Post”, aflat la sediul central al poştei, a fost informat de doctorii organizaţi în aceeaşi clădire că au primit corpurile a şapte protestatari care prezintă urme fatale de împuşcături. Majoritatea acestor victime au fost ucise de gloanţele poliţiştilor, care au tras joi dimineaţa asupra manifestanţilor adunaţi aproape de Palatul Octombrie.
În plus, colaboratorii Berkut şi-au bătut joc de doi activiști ucraineni în Kiev. Gura unuia a fost cusută cu șireturi, iar altul a fost pus pe o cutie plină cu focuri de artificii, informează jurnalista ucraineancă Hanna Babineți. Potrivit acesteia, cei doi activiști au fost duși în spitalul de urgență raionul Brovary (Kiev), unde le-a fost acordat primul ajutor medical. După aceea activiștii au dispărut fără urmă.
Acord pentru criza politică
Vineri dimineaţă, preşedinţia ucraineană a anunţat că a ajuns la un acord cu miniştrii UE în negocierile pe tema crizei din Ucraina. Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a anunţat un scrutin prezidenţial anticipat, transmite AFP. Ianukovici acceptă totodată o reformă constituţională şi formarea unui guvern de uniune naţională, potrivit unui comunicat emis de preşedinţie. Reforma constituţională presupune reducerea prerogativelor preşedintelui şi acordarea de puteri sporite parlamentului.
Opoziţia de la Kiev a propus vineri în Parlament un proiect de lege vizând amnistierea manifestanţilor şi a cerut din nou eliberarea fostului premier Iulia Timoşenko, relatează agenţia Itar-Tass, în pagina electronică.
Şirul evenimentelor de la Kiev
Săptămâna trecută, violenţa confruntărilor de la Kiev a atins un apogeu letal, la trei luni după ce protestele antiguvernamentale au început în mod paşnic. Acestea sunt principalele eveniment care au marcat parcursul manifestaţiilor din capitala Ucrainei.
Pe 21 noiembrie guvernul preşedintelui Viktor Ianukovici a anunţat că renunţă la semnarea unui acord cu Uniunea Europeană şi că va căuta în schimb să se apropie de Moscova. În acest moment încep protestele în stradă.
O săptămână mai târziu, pe 30 noiembrie, poliţia atacă în mod violent un grup de protestatari, din care reţine 35. Imaginile cu protestatarii bătuţi de poliţişti s-au răspândit imediat, iar susţinerea publică pentru manifestaţii atinge un nou maxim. Pe 1 decembrie 300.000 de oameni ies în stradă, fiind cel mai mare număr de participanţi la un protest de la Revoluţia Portocalie din 2004. Activiştii ocupă primăria Kiev-ului.
Pe 17 decembrie preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Moscova va cumpăra obligaţiuni bancare ucrainene de 15 miliarde de dolari şi că va ieftini importurile de gaz rusesc ale Ucrainei. Putin şi Ianukovici susţin amândoi că aceste beneficii nu sunt condiţionate de nimic.
Doi protestatari au decedat pe 22 ianuarie după ce au fost împuşcaţi, iar un al treilea după ce a căzut de pe baricade într-o luptă cu forţele de ordine, aceştia fiind primele victime umane ale protestelor din Ucraina.
Premierul ucrainean a demisionat pe 28 ianuarie şi Parlamentul a respins iniţiativa legislativă care ar fi impus măsuri dure împotriva protestelor, aceasta fiind şi motivul pentru izbucnirea violenţelor cu o săptămână mai devreme. Astfel, politicienii încearcă să facă compromisuri care să calmeze spiritele.
În 16 februarie activiştii opoziţiei s-au retras din primăria Kiev-ului, în schimbul eliberării a 234 de protestatari închişi de poliţie, dar două zile mai târziu, pe 18 februarie, are loc cea mai sângeroasă confruntare între forţele de ordine şi manifestanţi. Cel puţin 26 de persoane, din care 10 poliţişti, au căzut victimă, iar sute au fost răniţi, după ce protestatarii au atacat linia forţelor de ordine şi au incendiat zona din faţa parlamentului. Poliţiştii au încercat să-i îndepărteze pe manifestanţi din Piaţa Independenţei. 20 februarie, însă, atinge un nou record de victime, cifrele vehiculate de autorităţi fiind de câteva zeci de morţi.
