Una dintre urmările emiterii certificatelor verzi pe piaţa energiei electrice a fost faptul că preţul energiei a scăzut datorită stimulentelor pentru energie regenerabilă, ceea ce a impulsionat exportul de electricitate ieftină în ţările vecine, dar facturile au rămas la fel de mari pentru populaţia şi industria din spaţiul românesc. Astfel, fiecare român a ajuns să subvenţioneze indirect, din buzunarul propriu, factura de energie a Ungariei, Bulgariei şi Serbiei, prin infuzia de 10 miliarde de euro făcută de România în piaţa de energia verde. Putem spune deci că România a ajuns din nou exportator de energie prin contribuţia fiecăruia dintre noi.
România şi-a reluat, anul trecut, poziţia tradiţională de exportator de energie electrică, în contextul în care hidrologia bună şi producţia mare de energie eoliană au contribuit la schimburi energetice cu ţările vecine. Aceasta după ce, în 2012, seceta din vară a condus la necesitatea importurilor de electricitate. În condiţiile în care consumul intern de energie a scăzut în România cu 5% în 2013, pentru al doilea an consecutiv, excedentul de producţie energetică a mers peste graniţă, producătorii profitând de preţurile în general mai mari din ţările vecine. România a exportat anul trecut o cantitate de energie de 4,7 TWh, adică 8,5% din întreg consumul naţional, în timp ce importurile de energie au fost de doar 2,7 TWh, respectiv 4,8% din consumul total, potrivit datelor privind schimburile de electricitate oferite Reţeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport al Energiei.
Principalele destinaţii pentru energia românească au fost Bulgaria, Serbia şi Ungaria, care împreună au beneficiat anul trecut de 4,6 TWh de electricitate din România. De asemenea, la sfârşitul săptămânii trecute, România exporta 1.155 MW dintr-o producţie de 7.650 MW, potrivit site-ului Transelectrica. Exporturile au atins acest nivel datorită afluxului masiv de energie verde, dar şi ca urmare a eficientizării industriei. Problema nu o constituie exporturile în sine, un lucru firesc câtă vreme există o piaţă liberalizată, ci modul în care s-a ajuns aici. Altfel spus, subvenţiile la energia verde au dus la scăderea accelerată a preţului electricităţii pe bursa specializată OPCOM, ceea ce a permis, ulterior, realizarea de exporturi de energie de către furnizori în statele învecinate. Energia verde în sine, produsă de centralele care folosesc resurse regenerabile, nu este exportată, însă este vândută la comun cu cea clasică pe bursă, astfel că cei care comercializează energia electrică realizează pachete de energie mixtă. România susţine producţia de energie verde printr-o schemă care totalizează 10 miliarde de euro. Această schemă a dus la instalarea a peste 4.200 MW în energia verde, de trei ori mai mult decât reactoarele nucleare de la Cernavodă.
Costurile energiei verzi, în facturile lunare
Problema este că aceste energii verzi nu sunt deloc ieftine, chiar dacă preţul electricităţii s-a redus datorită producţiei suplimentare. Consumatorii au plătit anul trecut 415,8 milioane de euro pentru a susţine energia regenerabilă prin sistemul de certificate verzi, cu 33,7% mai mult faţă de nivelul atins în 2012, chiar dacă preţul pe certificat a scăzut cu 25%, potrivit datelor ANRE. Preţul mediu al unui certificat verde a fost anul trecut de 42 de euro, faţă de 56 de euro în 2012. Anul trecut au fost tranzacţionate 9,9 milioane de certificate verzi, pe fondul creşterii accelerate a producţiei de energie din surse regenerabile.
Costurile asociate cu certificatele verzi se regăsesc separat în fiecare factură la energie, indiferent că e vorba de populaţie sau de consumatorii industriali. Un certificat verde se acordă la producerea şi livrarea unei anumite cantităţi de energie din surse regenerabile. Furnizorii au obligativitatea achiziţionării unei cote de astfel de certificate. Costurile cu acestea se recuperează apoi de la consumatori, fiind trecute în factura lunară la energie.
Certificatele verzi
Certificatele verzi se acordă gratuit de către stat producătorilor de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi, în funcţie de tipul de tehnologie folosită, pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli. România are cea mai generoasă schemă de susţinere a investiţiilor în domeniul energiilor regenerabile din întreaga Uniune Europeană. Schema cumulează 10 miliarde de euro. Ţara noastră şi-a îndeplinit încă de la finele anului trecut ţinta obligatorie de energie verde asumată la Bruxelles, potrivit oficialilor ANRE.
EnergoBit, pioner al energiei verzi
Unul dintre pionerii în producţia de energie eoliană este firma clujeană EnergoBit. Obţinerea energiei din surse eoliene a luat amploare tot mai mare în Romania, măsurătorile de vânt efectuate confirmând existenta de zone cu potenţial eolian ridicat. Cu o echipa consacrată de ingineri energeticieni, pregătiţi special pentru acest domeniu nou, EnergoBit s-a implicat încă de la început în proiectele de parcuri eoliene. Recunoaşterea EnergoBit este confirmată de contractele încheiate pentru proiectele majore de parcuri eoliene din România. EnergoBit a devenit astfel cel mai important furnizor de servicii de proiectare şi execuţie electrică în domeniul parcurilor eoliene din România. Un proiect remarcabil în acest sens îl reprezintă antreprenoriatul general pe partea de lucrări electrice din cadrul celui mai mare parc eolian terestru din Europa, de la Fântânele, Dobrogea, al cărui beneficiar este Grupul CEZ.
De asemenea, după ce a oprit investiţiile în parcurile de panouri solare, EnergoBit construieşte o staţie de biogaz, mai exact o instalaţie de producere a energiei electrice şi termice din biogazul obţinut din fermentarea deşeurilor organice de origine animală şi vegetală. Proiectul va fi făcut în asociere cu Carniprod Tulcea, procesator care a avut anul trecut pe piaţa cărnii afaceri de circa 20 de milioane de euro. Spre deosebire de eoliene şi fotovoltaice, în sectorul de biogaz nu s-a schimbat legislaţia şi se primesc, în continuare trei certificate verzi pe megawatt injectat în reţea. De altfel, EnergoBit a anunţat anul trecut că a sistat investiţiile în construcţia de parcuri de producţie a energiei fotovoltaice tocmai din cauza modificării legislaţiei în domeniu, mai precis, din cauza amânării unui număr de certificate verzi.
