Agenţia americană Stratfor dezvoltă obsesia pentru protejarea terenurilor agricole: Creşterea influenţei Rusiei şi slăbirea blocului comunitar

La sfârşitul anului trecut, conform declaraţiei lui  Szabo Jozsef, ataşatul pe probleme de agricultura al Ambasadei, Ungaria pregăteşte un program prin care să cumpere terenuri agricole în Ardeal, din momentul intrării în vigoare a noii legi funciare române. Specialiştii de la Agenţia Americană Independentă de Strategie şi Prognoză Stratfor sunt de părere că planul Ungariei de a cumpăra terenuri agricole în România indică revitalizarea interesului ţărilor estice din Uniunea Europeană pentru pământurile agricole naţionale ca răspuns la creşterea influenţei Rusiei în regiune şi la slăbirea blocului comunitar.

Szabo Jozsef, ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, declara la sfârşitul anului trecut, pentru postul de radio Erdely FM, că Ungaria pregăteşte un program prin care să cumpere terenuri agricole în Ardeal din momentul în care vor intra în vigoare normele de aplicare ale noii legi funciare române. Proiectul Ungariei prevede că dacă o persoană doreşte să îşi vândă terenul poate încheia un contract cu statul maghiar, în baza căruia va primi o rentă viageră, iar terenul rămâne în folosinţa sa până la sfârşitul vieţii.

Din explicaţiile pe care le-a dat Szabo presei reiese că intenţia statului maghiar este ca, prin programul de cumpărare a terenurilor agricole, să sprijine rămânerea maghiarilor din Transilvania pe pământul natal şi s-ar concentra mai ales pe regiunile unde maghiarii sunt în minoritate.

Schimbare de paradigmă în România

Pe de altă parte, conform unei analize care a pornit tocmai de la declaraţia lui Szabo Jozsef, analiştii de la Agenţia Americană Independentă de Strategie şi Prognoză Stratfor sunt de părere că planul Ungariei de a cumpăra terenuri agricole pe teritoriul României este un semn pentru  revitalizarea interesului ţărilor fost comuniste pentru pământurile agricole naţionale, ca răspuns la creşterea influenţei Rusiei în regiune şi la slăbirea blocului comunitar.

Strategii americani susţin că se observă o schimbare de paradigmă în Europa de Est, în condiţiile în care din ianuarie 2014 o serie de ţări est-europene care au aderat la Uniunea Europeană, printre care şi  România, sunt obligate să ridice restricţiile la cumpărarea de terenuri agricole către persoanele fizice rezidente în ţări ale blocului comunitar.

Conform Starfor, programul Ungariei de a cumpăra teren agricol în Ardeal se încadrează în iniţiativa mai largă a ţărilor central-europene de a-şi proteja controlul teritorial şi economic. În această iniţiativă, Stratfor vede o schimbare de paradigma a ţărilor fost comuniste din blocul comunitar, şi anume, aceea că aceste state încetează să se bazeze pe promisiunea oferită de o Uniune Europeană prosperă şi, odată cu slăbirea UE şi creşterea influenţei Rusiei în regiune, ele caută să îţi consolideze controlul economic asupra resurselor şi teritoriului proprii.

”Uniunea Europeana este împotmolită într-o criză tot mai profundă, în care Bruxelles-ul se concentrează pe problemele ţărilor din zona euro, în timp ce Rusia devine relativ mai influentă. Ca răspuns, ţările din Europa Centrală şi de Est îşi reevaluează strategia de politică externă”,  se arată în analiza Stratfor.

În acelaşi context, analiştii arată că nu doar Budapesta observă implicaţiile geopolitice ale slăbirii Uniunii Europene şi întăririi Rusiei, ci este vorba de un fenomen general în Europa Centrală şi de Est. „Din Polonia până în Bulgaria, este din ce în ce mai clar că o aliniere aproape automată cu Occidentul nu mai este politică externă din oficiu, în lumina creşterii incertitudinii cu privire la viitorul continentului”, susţine Stratfor.

Condiţii de vânzare a terenurilor agricole în statele comunitare

Traian Băsescu a respins de la promulgare Legea Pământurilor, care ar fi trebuit să legifereze vânzarea terenurilor agricole în România de la 1 ianuarie 2014. Printre altele, Băsescu a sugerat ca noua legislaţie să prevadă ca străinii din ţările comunitare să fie obligaţi să respecte aceleaşi condiţii ca la ei acasă, dacă vor să cumpere terenuri agricole. Vă prezentăm, pe scurt, câteva din condiţiile ”de acasă” în care se poate cumpăra teren agricol în câteva ţări ale Uniunii Europene, aşa cum au fost surprinse într-un raport oficial realizat de experţi pentru decidenţii politici din România.

Astfel, în Ungaria, din 2014, nicio persoană fizică nu mai poate cumpăra peste un hectar de teren agricol. Intrată în vigoare pe 15 decembrie anul trecut, legea care interzice vânzarea de teren agricol către străini îşi va vedea efectele începând din mai 2014. Actul Terenurilor interzice tranzacţiile imobiliare cu pământuri care au o suprafaţă de peste un hectar şi se aplică persoanelor fizice din ţările membre UE, dar şi din Ungaria. Astfel, vânzarea pământurilor devine, practic, imposibilă.

În Polonia, mai bine te căsătoreşti cu o poloneză

În Polonia este nevoie de acordul Guvernului pentru a cumpăra teren agricol şi există voci care spun că această liberalizare a comerţului cu terenuri agricole va fi  împinsă până în 2017. Condiţiile birocratice sunt atât de drastice, încât, neoficial, străinilor li se recomandă să îşi caute rădăcini poloneze în arborele de familie pentru a obţine cetăţenie. ”Mai bine te căsătoreşti cu o poloneză, decât să treci prin iadul birocraţiei funciare din această ţară”, spun străinii care au încercat să îşi cumpere teren agricol în această ţară.

Legislaţia din Franţa este bine pusă la punct în privinţa tranzacţiilor funciare, mai ales că terenurile de aici au încă preţuri rezonabile în anumite regiuni. Majoritatea fermelor franceze exploatează aceleaşi suprafeţe de zeci, chiar sute de ani, iar proprietăţile sunt lăsate moştenire, aşa încât este dificil pentru un străin să se integreze în rândul fermierilor francezi. Dacă totuşi găseşte teren agricol de cumpărat, legea îl obligă pe cumpărător să lucreze acel pământ în scopuri agricole timp de 15 ani, perioadă în care vânzarea şi închirierea proprietăţii este blocată şi ilegală.

Una dintre ţările care nu se lasă uşor cumpărate este Letonia, care şi-a revizuit legislaţia pentru a preîntâmpina ”invazia” străină în agricultură. Conform raportului amintit, Letonia a primit autorizarea Comisiei Europene pentru prelungirea moratoriului. Ministerul Agriculturii din Letonia a anunţat, în 2013, introducerea unor măsuri restrictive pentru vânzarea terenurilor agricole care nu îi vizează numai pe cumpărătorii străini, ci pe toţi cumpărătorii, iar prin noile reglementări se doreşte garantarea faptului că terenurile şi pădurile din Letonia sunt folosite productiv.

Italia este mai deschisă legislativ, doar că fermierii nu vând străinilor din principiu. Pentru a vinde teren agricol aici, un proprietar trebuie să îşi anunţe toţi vecinii, care au drept de preemţiune asupra proprietăţii. Doar dacă ei nu îl vor, ceea ce rar se întâmplă, poţi da anunţ de vânzare.