Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud (CJ BN) a stabilit câţi bani vor primi, teoretic, prin repartizarea cotei de 20% din TVA şi din impozitul pe profit, începând din 2014 şi până în 2017, inclusiv, unităţile administrativ teritoriale din judeţ.
Pentru aceeaşi perioadă, CJ BN a întocmit o proiecţie şi în ceea ce priveşte bugetul propriu din care s-au făcut repartizări estimative instituţiilor avute în subordinare.
Proiecţia bugetară în ceea ce priveşte repartizarea sumelor care provin din cotele defalcate din TVA şi din impozitul pe profit, unităţilor administrativ teritoriale bistriţene, a fost întocmită de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi aprobată de legislativ, conform sumelor comunicate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud pe care judeţul le-ar avea la dispoziţie în anii care urmează, între 2014 – 2017.
Astfel, în perioada menţionată, s-a estimat că administraţia judeţeana va beneficia la bugetul propriu de suma 29.107.000 lei, în timp ce unităţile administrativ teritoriale ar putea să primească în total 15.740.000 lei. Aceste sume provin din cotele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale.
Din cotele din impozitul pe profit, se estimează că CJ BN ar putea beneficia în perioada 2014 – 2017 de o sumă în valoare de 34.205.000 lei, în timp ce administraţiilor locale bistriţene le va reveni 18.495.000 lei.
Bistriţa ia partea leului
Dar să vedem care sunt estimările pentru anul care urmează, fiindcă aici putem să vorbim de date cât de cât certe.
Astfel, din cotele defalcate din TVA repartizate unităţilor administrativ teritoriale, cea mai mare sumă revine Primăriei Bistriţa, care va primi 1.552.000 lei. La această sumă se adaugă cea din impozitul pe profit care se ridică la valoarea de 1.844.000 lei. Deci, per total se estimează că anul viitor bugetul local al Primăriei Bistriţa va fi echilibrat cu suma de 3.996.000 lei.
Celelalte trei oraşe ale judeţului nu vor suferi vreo discriminare din punct de vedere financiar, astfel că sumele pe care le vor primi sunt identice. Astfel, în 2014, din cotele defalcate din TVA, Becleanul, Năsăudul şi Sângeorzul – Băi vor primi în mod egal câte 241.000 lei, iar din impozitul pe profit câte 286.000 lei. De aici rezultă că bugetele celor trei oraşe s-ar putea completa fiecare cu câte 527.000 lei.
Teoretic, cei mari vor fi fericiţi
În ceea ce priveşte administraţiile locale din mediul rural, de cele mai mari sume din cotele defalcate din TVA ar putea beneficia comunele Feldru şi Maieru, câte 141.000 lei, în timp ce din cotele defalcate din impozitul pe profit estimările se ridică la 167.000 lei, fiecare. Astfel că ambele comune ar putea primi pentru echilibrarea bugetelor în 2014, câte 308.000 lei.
Feldru şi Maieru nu sunt singurele primării din mediul rural care anul viitor vor beneficia de sume frumuşele pentru echilibrarea bugetelor locale.
Astfel, din cote defalcate din TVA, comuna Lechinţa ar putea primi 125.000 lei, Prundu Bârgăului, Teaca şi Telciu – câte 121.000 lei, Josenii Bârgăului – 105.000 lei. Sume consistente le vor fi repartizate şi din cotele din impozitele pe profit. Astfel, Lechinţa ar putea primi 148.000 lei, Prundu Bârgăului, Teaca şi Telciu – câte 142.000 lei, în timp ce Josenii Bârgăului va primi 124.000 lei.
În coada clasamentului
În coada clasamentului estimărilor sumelor care vor fi repartizate unităţilor administrativ teritoriale din mediul rural se află Runcu Salvei şi Silivaşu de Câmpie, considerate a fi printre cele mai mici ca număr de locuitori din judeţul nostru. Cele două comune vor primi din cotele defalcate din TVA câte 28.000 lei, iar din impozitul pe profit câte 33.000 lei. La fel de mică în funcţie de numărul de locuitori este şi comuna Miceştii de Câmpie, în schimb pentru aceasta sumele preconizate a fi repartizate anul viitor pentru echilibrarea bugetului local sun ceva mai mari decât în cazul celor două comune mai sus amintite. Astfel, din cotele defalcate din TVA, Miceştii de Câmpie va primi în 2014 suma de 44.000 lei, iar din impozitul pe profit va primi 53.000 lei. De aceleaşi sume va beneficia anul viitor şi comuna Milaş – 44.000 lei din cote defalcate din TVA şi 53.000 lei din impozitul pe profit.
Tortul CJ BN
Şi administraţia judeţeană a întocmit o proiecţie bugetară pentru anul viitor dar şi pentru anii care vor urma până în 2017, inclusiv. Astfel, pentru 2014, la venituri şi cheltuieli, CJ BN are propusă suma de 213.860.000 lei, pentru 2015 – 180.660.000 lei, 2016 – 192.080.000 lei, iar pentru 2017 – 207.735.000 lei.
Dar să vedem cum îşi propune conducerea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud să împartă anul viitor cele aproximativ 214 milioane lei. Astfel, pentru cheltuielile pentru aparatul propriu se estimează că ar fi nevoie de 9 milioane lei. Pentru Serviciul comunitar pentru evidenţa populaţiei este propusă suma de 645.000 lei, iar pentru „alte servicii publice generale – burse, salvamont program implementare APIA” este propusă suma de 1,8 milioane lei.
La „Învăţământ” este propusă suma totală de 27,3 milioane lei. Din aceasta, 18,1 milioane lei sunt prevăzuţi pentru învăţământul special şi centrele de resurse şi asistenţă educaţională, iar pentru programul „laptele şi cornul” suma propusă pentru 2014 este cu aproape două milioane lei mai mare ca cea din anul acesta – 9,2 milioane lei.
La capitolul „Sănătate”, conducerea CJ BN a propus 23,2 milioane lei, care practic ar merge spre Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa-Năsăud.
Pentru „Cultură, recreere şi religie”, CJ BN a propus suma 14.195.000 lei. Din acest total, 2,05 milioane lei ar direcţionaţi spre Biblioteca Judeţeană, iar alte două milioane vor merge spre restaurare monumente istorice. De asemenea, 5.425.000 lei sunt propuşi să meargă spre „alte servicii culturale”, mai precis fiind vorba de Centrul Judeţean pentru Cultură, care ar putea primi 3,11 milioane lei, iar Muzeul Judeţean ar putea primi 2,315 milioane lei.
Pentru asigurări şi asistenţă socială este propusă suma de 74 milioane lei, bani care ar merge în curtea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială.
De asemenea, pentru secţiunea „Protecţia mediului” este propusă suma de 30,9 milioane lei, din care 30 milioane lei sunt destinaţi programul de gestionare a deşeurilor, iar 9 milioane sunt propuşi pentru proiect „Peştera Tăuşoare”.
Transporturile – drumuri şi poduri vor beneficia de o sumă mai mică decât anul acesta cu circa două milioane lei, de doar 28 milioane lei, cu toate că necesităţile din acest domeniu sunt foarte mari.
Liana Mureşan
