Scandal politic în jurul proiectului de hotărâre iniţiat de primarul Ovidiu Creţu pe tema referendumului cu privire la centura de sud a municipiului Bistriţa – consilierii democrat-liberali au părăsit sala de şedinţe după un şir de replici între liderul grupului PDL, Gheorghe Tuţă, şi preşedintele de şedinţă, social-democratul Constantin Rus.
Democrat-liberalii au declarat că sunt împotriva proiectului de hotărâre ce vizează organizarea referendumului. Liberalii au fost de părere că o astfel de iniţiativă este fără rost de vreme ce proiectul centurii aparţine Companiei Naţionale de Autostrăzi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), rezultatul fiind doar cheltuirea unei sume importante de bani de la bugetul local.
Construirea drumului de centură pe varianta sud 2 iscă de câţiva ani multe tensiuni între bistriţeni, dar mai ales între personajele politice din municipiu. Consilierii democrat-liberali s-au poziţionat alături de bistriţenii care luptă cu toate forţele împotriva variantei susţinută de primarul Ovidiu Creţu, în timp ce social-democraţii sunt loiali acestuia. Liberalii sunt undeva la mijlocul terenului şi încearcă să se lămurească de ce trebuie să fie cheltuiţi bani de la buget pentru un proiect în care de fapt autorităţile locale sunt doar beneficiare.
Acum două săptămâni, pentru a-şi susţine varianta, edilul Bistriţei a venit cu o nouă idee: organizarea unui referendum prin intermediul căruia bistriţenii să îşi spună cuvântul. Iniţial, democrat-liberalii nu s-au pronunţat total împotriva unei astfel de acţiuni, dar după ce au văzut varianta de întrebare care urma să fie adresată cetăţenilor în legătură cu proiectul centurii de sud a Bistriţei, aceştia şi-au schimbat poziţia cu 180 de grade. Au făcut public acest lucru şi înainte de şedinţa consiliului local, în cadrul unei conferinţe de presă, dar şi în timpul şedinţei.
Expunerea primarului
„În scopul identificării celei mai bune variante pentru realizarea acestei investiţii în municipiul Bistriţa, la solicitarea administraţiei Municipiului Bistriţa, au fost studiate de către proiectantul general 6 variante posibile de ocolire, în partea de nord şi partea de sud a oraşului.
Dintre aceste variante, varianta de ocolire sudică cu lungimea de 14,42 km şi valoare de 173.949.339 Euro este singura variantă finanţabilă prin Fondul European de Dezvoltare Regională, fiind considerată fezabilă ca lungime, timp de parcurs, beneficii economice şi sociale.
Varianta de ocolire sudică, denumită „Varianta Ocolitoare Bistriţa-Sud”, propune şi viabilizarea întregii zone de pe malul stâng al râului Bistriţa, asigurând circulaţia pentru obiective economice importante, precum Parcul Industrial Bistriţa Sud, Zona de agrement şi sport Wonderland, obiective cuprinse în Strategia de dezvoltare a municipiului Bistriţa pentru perioada 2010-2030 precum şi stabilizarea dealului Codrişor, confruntat cu mari fenomene de alunecare încă din anul 1986”, precizează primarul Ovidiu Creţu în expunerea sa de motive a proiectului de hotărâre care vizează organizarea unui referendum pe tema centurii de sud a Bistriţei.
Pe la sud, dar mai precis pe unde?
Toate bune şi frumoase până aici, însă întrebarea care ar urma să fie adresată bistriţenilor la referendum este una extrem de neclară şi care nu face altceva decât să inducă în eroare pe cei care nu cunosc amănuntele problemei – „Sunteţi de acord cu construcţia în municipiul Bistriţa, din fonduri europene, a variantei ocolitoare Bistriţa-Sud?”
În realitate, proiectantul a propus pentru construirea pe partea de sud a oraşului două variante de ocolire:
– Varianta 2 Sud – DN 17 Viişoara – Codrişor – malul Râului Bistriţa – Jelna – Ghinda – Livezile; cost: 174 milioane euro. Conform proiectului, această variantă cu o porţiune de 5 km prin intravilanul municipiului
– Varianta 3 Sud – DN 17 – Sărata – Monariu – Budac – Livezile; cost: 250 milioane de euro.
În concluzie, pe buletinul de vot nu stă niciunde menţionat faptul despre care dintre cele două variante de sud este de fapt vorba, astfel că puţini bistriţeni s-ar pronunţa împotriva construirii unui drum de centură din fonduri europene.
Democrat-liberalii, obstrucţionaţi
Acest aspect a fost de altfel punctat în şedinţa de consiliu local şi de liderul grupului PDL, Gheorghe Tuţă. A fost punctat însă cu foarte mare dificultate, fiindcă preşedintele de şedinţă, Constantin Rus a încercat din răsputeri, invocând aşa numite prevederi legale din regulamentul de funcţionare a Consiliului local, să îl întrerupă cel puţin dacă nu reuşeşte să îl facă să tacă.
În consecinţă, democrat-liberalii au considerat că este o încercare de a lis se băga pumnul în gură, astfel că după o scurtă pauză de consultări au părăsit sala de şedinţe. Rezultatul plecării democrat-liberalilor a fost unul neplăcut pentru primarul Ovidiu Creţu, întrucât din lipsă de cvorum acest proiect nu a mai putu fi votat. Ca să fie în legalitate, în sală ar fi trebuit să fie prezenţi şi să îşi exprime votul jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcţie, adică cel puţin 11 din cei 21 de aleşi cât are Consiliul municipal Bistriţa. Numai că cei rămaşi au fost doar în număr de zece.
Ce rost are referendumul?
Până să plece democrat-liberalii din sala de şedinţe, şi-au expus punctul de vedere şi consilierii liberali. Sorin Hangan şi-a exprimat nedumerirea vizavi de rostul referendumului propus de Ovidiu Creţu, în condiţiile în care proiectul centurii aparţine de fapt CNADNR.
„Nu sunt în convins în procent de 100% în ceea ce priveşte traseul în sine. M-aş aştepta ca de la un astfel de referendum să am un sprijin din partea cetăţenilor. Am propus modificarea întrebării care e uşor manipulatoare. Aş propune ca întrebarea să fie Sunteţi de acord cu amenajarea centurii pe traseul… ? Domnul primar a intervenit în comisie şi a spus că, nefiind un proiect finanţat de noi, CNADNR poate să ţină sau să nu ţină cont de acest referendum. Atunci eu întreb ce sens are acest referendum?”, a spus Hangan.
Şi viceprimarul liberal Ioan Peteleu a punctat în aceeaşi notă problema.
„Cred că era oportun ca înainte de a face acest referendum să invităm la această masă rotundă reprezentanţii CNADR sau ai Ministerului Transporturilor care să ne spună stadiul acestui proiect care vizează varianta ocolitoare Bistriţa. În calitate de beneficiari indirecţi, bineînţeles că putem chema la referendum cetăţenii municipiului, dar rezultatul va avea după părerea mea tot un rol consultativ, pentru că nu putem lua noi decizia dacă se face proiectul sau nu”, a spus Ioan Peteleu.
Liana Mureşan
