Referendumul lui Creţu, contestat în instanţă! Un km de centură la Bistriţa costă peste 12 milioane euro

Câţiva cetăţeni din municipiul Bistriţa au atacat în instanţa de contencios Hotărârea de Consiliu Local privind organizarea referendumului referitor la centura de sud a municipiului. Printre contestatari se află şi fostul primar al Bistriţei, Florin Chereji.

Până să depună acţiunea în instanţă, contestatarii au depus la Primăria Bistriţa o plângere prealabilă.

Realizarea unui drum de centură pentru municipiul Bistriţa a creat începând din 2009 încoace multe dispute între cetăţeni şi primarul Ovidiu Creţu, dar şi între politicienii bistriţeni.

Diferendele au ajuns la apogeu odată cu propunerea lui Ovidiu Creţu de a organiza un referendum prin intermediul căruia să consulte populaţia dacă doreşte sau nu construirea centurii pe bani europeni. Ideea de bază în toată această poveste nu este dorinţa de a avea sau nu o un drum de ocolire care să scoată traficul greu din oraş, ci traseul acestuia, de care primarul Creţul ţine cu dinţii.

Traseu anulat de o sentinţă judecătorească

Acest traseu, acum contestat, a fost descris în anexa ataşată la Hotărârea Consiliului Local nr. 151/2010, atacată în instanţă de un grup de bistriţeni, hotărâre anulată prin sentinţa civilă nr. 409/2011 de Tribunalul Bistriţa-Năsăud. Sentinţa tribunalului a devenit definitivă şi irevocabilă prin decizia nr. 3905/2011 a Curţii de Apel Cluj.

Urmare a acestei sentinţe judecătoreşti, Primăria Bistriţa şi Consiliul Local Bistriţa aveau obligaţia să anuleze HCL nr. 151/2010 şi, totodată să accepte modificarea traseului centurii de sud. Acest lucru nu s-a întâmplat însă întocmai. O modificare a traseului s-a produs, însă nu pe porţiunea care afecta în mod direct cetăţenii ale căror case ar urma să fie demolate dacă drumul de centură pe varianta 2 sud s-ar realiza. Modificarea a avut loc pe porţiunea care intra pe domeniul public al judeţului şi pentru care municipalitatea avea nevoie de certificatul de urbanism şi de autorizaţia de construire din partea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Cum în 2009, CJ BN a anulat certificatul de urbanism din cauza numeroaselor contestaţii depuse la instituţie de către bistriţeni – peste 600 de contestaţii -, Primăria Bistriţa a decis ca drumul de centură pe varianta 2 sud să fie realizat doar pe porţiunea pe care aceasta îşi putea exercita atribuţiile de stăpân.

Are 5 km prin intravilan

„Varianta de ocolire «2 sud» care este menţionată în HCL 151/2010, descrisă în anexa la această hotărâre, este în proporţie de 80 – 85% identică cu varianta ocolitoare descrisă la pct. 1 al art. 2 din HCL 99/2013. Aşa cum bine cunoaşteţi, unul din motivele de nelegalitate menţionate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti de mai sus, este nerespectarea art. 37 din OG 43/1997 în sensul că, traseul acestei variante ocolitoare nu se poate realiza în intravilanul localităţilor dat fiind prevederile legale exprese în acest sens. Atât varianta denumită 2 Sud, cât şi varianta redenumită prin această hotărâre de consiliul local «Bistriţa Sud», trece pe o suprafaţă de 5 km prin intravilanul localităţii Bistriţa”, se precizează în plângerea prealabilă depusă de contestatari la Primăria Bistriţa.

În document se mai menţionează că, având în vedere decizia instanţei, organizarea unui referendum este total ilegală.

„Dat fiind prevederile legale de mai sus, faptul că asupra unor aspecte juridice legate de această variantă ocolitoare, instanţele judecătoreşti s-au pronunţat în sensul declarării lor ca nelegale (existând aşadar putere de lucru judecat), includerea întrebării de la pct. 1, art. 2 din HCL 99/2013, la referendumul ce se propune a fi organizat pe data de 29.09.2013, considerăm că este nelegală. O consultare populară în privinţa realizării unei centuri ocolitoare pe un traseu ce nu poate fi pus în practică, dat fiind caracterul lui nelegal dar şi statuările instanţelor judecătoreşti, nu îşi are niciun rost, ba mai mult se cheltuiesc inutil sume importante de bani de la bugetul local pentru organizarea şi desfăşurarea acestui referendum”, se arată în plângerea prealabilă.

12,2 milioane euro km de centură bistriţeană

Varianta Bistriţa 2 Sud, atât de mult susţinută de primarul Ovidiu Creţu, are o lungime de 14,43 km şi urmează traseul DN 17 Parcul Industrial – Dealul Cighir – Dealul Codrişor – Complex Woderland şi intră în DN 17A. Potrivit declaraţiilor făcute de-a lungul timpului de Ovidiu Creţu, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, prin proiectantul SC Iptana SA, a estimat că centura de sud a Bistriţei ar costa nici mai mult nici mai puţin decât 175 de milioane de euro. Un drum, aşa cum am precizat mai sus, cu o lungime de 14,43 km prevăzut cu două benzi de circulaţie, 1080 metri de poduri, viaducte – 469 metri şi pasaje – 191 metri. Costul unui kilometru de drum pentru centura Bistriţei s-ar ridica la nu mai puţin de 12,12 milioane euro.

Drumuri mai lungi, la jumate preţul

Anul acesta Guvernul României a aprobat construirea a altor două drumuri de ocolire ale unor localităţi, care, culmea fac parte din acelaşi pachet din care iniţial a făcut parte şi Bistriţa. Este vorba de două variante de ocolire care se vor construi în judeţul Bihor, una la Aleşd şi o alta la Ştei.

Astfel, pe 29 mai, Guvernul Ponta a aprobat prin HG 311/2013, indicatorii tehnico-economici pentru construirea Variantei de ocolire Ştei, judeţul Bihor, în valoare totală de 597.014.000 lei – 138,84 milioane euro. Acest drum de ocolire are o lungime totală de 27,23 km, două benzi de circulaţie, 13 poduri, 5 pasaje, două viaducte, 37 podeţe şi două parcări de odihnă. Costul per kilometru de drum este de 5,09 milioane euro, deci mai puţin de jumătate ca la Bistriţa, în condiţiile în care vorbim de o lungime aproape dublă.

De asemenea, pe 31 mai, Guvernul Ponta a aprobat indicatorii tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire Aleşd Sud şi Nord“, judeţul Bihor, un drum cu o lungime de 16,8 km, tot cu două benzi de circulaţie. În acest caz vorbim de şase poduri, un pasaj, 4 viaducte, 33 de podeţe şi două parcări de odihnă. Costul total al investiţiei, potrivit datelor menţionate în HG nr. 316/2103, se ridică la 404.939.000 lei – 94,17 milioane euro. La un calcul scurt rezultă că în acest caz un kilometru de drum valorează circa 5,6 milioane euro.

Liana Mureşan

redactie@gazetadebistrita.ro