Proiectul de hotărâre pentru aprobarea Planului Urbanistic General (PUG) al municipiului Bistriţa a fost retras de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare de săptămâna trecută din cauză că nu a avut toate avizele necesare. Mai precis este vorba de avizul care trebuia să îl obţină primarul Ovidiu Creţu de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, condus de colegul său de partid, Liviu Dragnea.
Din cauză că în PUG este inclus şi traseul centurii de sud 2 a municipiului, traseu care trece prin intravilan şi în plus afectează şi Pădurea Codrişor, documentul este contestat în întregimea sa de un număr însemnat de bistriţeni, dar şi de o parte a consilierilor locali.
În sala de şedinţe au fost prezenţi şi cetăţeni din municipiu, dat fiind faptul că în noul PUG este cuprins şi traseul centurii de sud a municipiului, proiect extrem de controversat. Motivul care stă la baza neagreării traseului centurii de sud a oraşului atât de mult susţinut de primarul Ovidiu Creţu, este faptul că acesta intră prin intravilanul Bistriţei. Contestatarii centurii de sud în varianta susţinută de Creţu au o sentinţă judecătorească definitivă şi irevocabilă în care se menţionează că, potrivit legii, o centură a unei localităţi nu poate fi construită prin intravilan. De altfel, acelaşi lucru este prevăzut şi în art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997.
Varianta Bistriţa 2 Sud, atât de mult susţinută de primarul Ovidiu Creţu, are o lungime de 14,43 km şi urmează traseul DN 17 Parcul Industrial – Dealul Cighir – Dealul Codrişor – Complex Wonderland şi intră în DN 17A. Potrivit declaraţiilor făcute de-a lungul timpului de Ovidiu Creţu, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, prin proiectantul SC Iptana SA, a estimat că centura de sud a Bistriţei ar costa nici mai mult nici mai puţin decât 175 de milioane de euro. Un drum, aşa cum am precizat mai sus, cu o lungime de 14,43 km prevăzut cu două benzi de circulaţie, 1080 metri de poduri, viaducte – 469 metri şi pasaje – 191 metri. Costul unui kilometru de drum pentru centura Bistriţei s-ar ridica la nu mai puţin de 12,12 milioane euro.
Liviu Rusu i-a dat peste nas lui Creţu
Iniţial traseul centurii de sud, susţinut de Ovidiu Creţu, intra şi pe teritoriul comunei Livezile, astfel că Primăria Bistriţa trebuia să obţină şi un certificat de urbanism din partea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Documentul cu pricina a fost emis într-o primă fază de administraţia judeţeană, mai precis în septembrie 2009, dar a fost ulterior retras întrucât municipalitatea nu a venit cu o serie de documente pretinse la acea vreme de CJ BN. Nu însă fără un avertisment foarte clar din partea preşedintelui de atunci al CJ BN, respectiv Liviu Rusu. Astfel printr-o adresă trimisă municipalităţii, în atenţia expresă a primarului Ovidiu Creţu, fostul preşedinte al CJ BN spunea:
„Stimate domnule primar, referitor la adresa dumneavoastră prin care ne înaintaţi spre soluţionare petiţia unui număr de cetăţeni nemulţumiţi de traseul variantei sudice de ocolire a municipiului Bistriţa vă comunicăm următoarele: singurul motiv pentru care preşedintele Consiliului Judeţean şi nu primarul Municipiului Bistriţa a eliberat Certificatul de Urbanism este că investiţia se întinde şi pe teritoriul comunei Livezile (Legea 50/1991 republicată Art.4 (1) a /1). Proiectul se numeşte „Varianta de ocolire Bistriţa” şi se desfăşoară în proporţie de 98% pe teritoriul administrativ al municipiului Bistriţa conform documentaţiei depuse la noi, având drept scop descongestionarea circulaţiei în localităţi şi devierea traficului greu ( conform adresei de înaintare a SC IPTANA SA). Singura localitate ce beneficiază de descongestionarea circulaţiei este Bistriţa, pe teritoriul comunei Livezile, găsindu-se numai racordarea cu DN 17. Consiliul Local coordonează şi răspunde de întreaga activitate de urbanism desfăşurată pe teritoriul administrat (Legea 350/2001 republicată, Art.25), iar Certificatul de Urbanism nu este decât modalitatea de transpunere în practică a prevederilor documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului. Acesta este şi motivul pentru care, la solicitarea eliberării Certificatului de Urbanism, după ce am discutat dificultăţile soluţiei alese cu delegatul firmei elaboratoare, l-am întrebat de ce a prezentat o singură soluţie şi dacă ea a fost discutată cu reprezentanţii primăriei. Răspunsul a fost: «Este singura soluţie agreată şi este impusă de primărie!». Înţelegând că observaţiile trimise de dumneavoastră cu Avizul Nr. 54266 din 18 09 2009 în urma solicitării noastre legale şi care cuprind date precise asupra traseului, inclusiv referiri la reperele kilometrice şi la proiectele în desfăşurare pe traseul centurii ocolitoare, nu sunt făcute în cunoştinţă de cauză şi nu vi le asumaţi, vă vom sprijini şi vă vom ajuta să luaţi măsurile legale ce se impun, şi vă vom obliga să le respectaţi”.
Această adresă a fost trimisă municipalităţii în data de 11 decembrie 2009, având numărul 6929. Tot atunci se mai specifica clar că există posibilitatea retragerii certificatului de urbanism.
Joc de glezne
Chiar dacă CJ BN a retras în cele din urmă certificatul de urbanism pentru centura de sud 2 a Bistriţei, traseul nu a fost modificat imediat, ci abia după ce cetăţenii care contestau această variantă au obţinut o sentinţă definitivă şi irevocabilă. Motivul pe care l-a invocat primarul Bistriţei în ceea ce priveşte modificarea traseului nu a fost însă sentinţa judecătorească, ci faptul că nu mai doreşte să se cramponeze de Consiliul Judeţean a cărui conducere se încăpăţâna să îi emită documentaţia necesară. Drept urmare, ca să dea impresia că totuşi respectă şi sentinţa judecătorească, dar şi să scape de CJ BN, Ovidiu Creţu a preferat să scurteze puţin traseul, astfel încât acesta nu mai intră pe teritoriul comunei Livezile. În rest, nu s-a schimbat nimic.
Nu sunt bani pentru centura de sud!
În faţa mass media, dar şi în faţa bistriţenilor, primarul Ovidiu Creţu susţine că este singura variantă finanţabilă din fonduri europene. În sprijinul acestei afirmaţii, edilul bistriţean nu vine însă cu argumente solide, în afara costurilor, scoase nu se ştie de unde, a acestui drum de centură care va fi probabil realizat cândva de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Pe de altă parte, Marcel Boloş, directorul Autorităţii de Management POS-Transport din cadrul ADR Nord-Vest, atrage atenţia că dată fiind valoarea investiţiei, proiectul trebuie analizat PRUDENT.
„Valoarea este una însemnată pentru Programul Operaţional Sectorial Transporturi. Pentru această perioadă de programare, dată fiind valoarea investiţiei, trebuie să analizăm prudent, pentru că proiectul va merge spre aprobare la Comisia Europeană. Cred că, discutând la modul cel mai realist, şansele sunt pentru următoarea perioadă de programare (n.r. – 2014-2020) având în vedere valoarea investiţiei care este estimată în momentul de faţă şi având în vedere că acolo sunt necesare, din ceea ce am înţeles de la domnul primar, o serie de lucrări de artă care duc la această creştere a valorii proiectului de investiţii. Eu rămân optimist, perioada de programare începe în 2014 şi un astfel de proiect trebuie pregătit cu deosebită prudenţă. Din experienţa pe care o am în aprobarea acestor proiecte cu Comisia (n. r. – Comisia Europeană), trebuie să avem toate documentele puse în cea mai bună ordine, astfel încât să nu riscăm o eventuală respingere a proiectului”, a afirmat Marcel Boloş, într-o conferinţă de presă la Bistriţa.
Abia în septembrie, CNADNR a cerut certificat de urbanism pentru întocmirea SF
Chiar dacă în acest moment reprezentanţii CNADNR şi cei ai Autorităţii de Management POS-Transport spun răspicat că nu sunt bani pentru centura de sud 2 a Bistriţei, demersurile pentru acest drum continuă. Astfel, CNADNR a depus la începutul lunii septembrie, la Primăria Bistriţa, o solicitare pentru eliberarea certificatului de urbanism în vederea întocmirii Studiului de Fezabilitate (SF) al „variantei ocolitoare”.
Creţu a cheltuit 180.000 lei pentru un referendum aiurea
În sprijinul centurii pe varianta 2 sud, primarul Ovidiu Creţu a organizat, pe 29 septembrie, şi un referendum pentru care a cheltuit de la bugetul local circa 180.000 de lei. La acesta doar 13,88% din electoratul Bistriţei s-a prezentat la urne. Mai precis este vorba de 10.564 de bistriţeni care şi-au exprimat acordul sau dezacordul în legătură cu cele două probleme puse pe tapet de municipalitate: 1. Realizarea din fonduri europene a unei centuri pe traseul DN 17 – Parcul Industrial-Dealul Cighir – Dealul Codrişor – Complex Wonderland – intrarea în DN 17; 2. Menţinerea străzii Liviu Rebreanu ca zonă pietonală.
În ceea ce priveşte centura, din cei 10.564 de bistriţeni care au votat, 6.124 au spus „DA”, în timp ce 4.281 au votat „NU”. Dacă ne raportăm la numărul celor prezenţi la urne pe 29 septembrie, atunci procentul care doreşte realizarea centurii pe traseul susţinut de Ovidiu Creţu este unul consistent, adică 58,02%, în timp ce 40,56% s-au declarat împotrivă. Numai că aceste calcule nu sunt cele reale, fiindcă trebuie să ne raportăm la numărul total al celor înscrişi pe listele electorale, adică la cei 76.107 de bistriţeni cu drept de vot. Astfel, cei care au fost de acord cu centura de 174 de milioane de euro a lui Creţu sunt de fapt doar în proporţie de 8,04%, în timp ce 5,62% au votat împotrivă, la care putem adăuga şi pe cei 86,34% de votanţi care nu şi-au exprimat vreo părere, preferând să stea acasă. Trebuie să menţionăm că 149 de voturi au fost declarate nule.
Unde dai şi unde crapă!
Aşa cum am menţionat mai sus, traseul susţinut de Ovidiu Creţu contravine prevederilor legale. Astfel în SECŢIUNEA A III-a: PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE DRUMURI la art. 37, alin. 1 din OG nr. 43/1997 este scris negru pe alb: „Pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se realizează variante ocolitoare, situate ÎN AFARA INTRAVILANULUI LOCALITĂŢILOR, pe baza studiilor de trafic. Accesul spre aceste variante ocolitoare se realizează numai prin intermediul unor drumuri care debuşează în intersecţii amenajate corespunzător volumelor de trafic”.
De cealaltă parte, primarul Ovidiu vine şi invocă un al articol din aceeaşi ordonanţă – art. 21, alin 5 – în care se spune că „În cazul construirii variantelor de ocolire a municipiilor/reşedinţelor de judeţ, se va păstra continuitatea drumului naţional, indiferent de limitele intravilanului municipiilor”.
Numai că acest articol face parte din altă secţiune a ordonanţei mai sus menţionată, şi anume SECŢIUNEA A II-a: ADMINISTRAREA DRUMURILOR.
Ca să fie treaba bună, în sprijinul primarului a sărit deputatul Daniel Suciu, care imediat dup referendum a depus în Parlamentul României o propunere legislativă de modificare a alin. 1 al art. 37 din OG 43/1997, întrucât acesta s-ar bate cap în cap cu alin 5 din art. 21.
Iniţiativa legislativă mai este susţinută de încă un deputat PSD din Bacău, Necula Cosmin.
Pădurea Codrişor, un alt punct sensibil
Un alt aspect pentru care PUG Bistriţa este foarte contestat, dar legat de posibila construire a centurii de sud pe varianta susţinută de Ovidiu Creţu, este Pădurea Codrişor. Odată cu realizarea centurii, pădurea ar fi afectată în mod inevitabil prin defrişările care ar avea loc şi astfel ar exista un risc major de alunecări de teren.
Liana Mureşan
