Proiectul de lege iniţiat de cei cinci parlamentari bistriţeni ai USL cu privire la „modificarea anexei nr.3 şi a anexelor nr.3.30, respectiv 8.11 din Legea nr.45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare”, a fost respins de Senat la începutul acestei luni. Decizia finală va fi luată de Camera Deputaţilor.
Senatorul liberal Dorin Dobra a intervenit în plenul Camerei superioare a Parlamentului în momentul dezbaterii proiectului de lege, însă ca de obicei a dat-o în bară prin declaraţiile făcute. Gafele pe care senatorul le face au la bază slaba aprofundare a subiectelor abordate sau chiar lipsa de informare. Aşa se face că Dorin Dobra a ajuns să declare în plenul Senatului că singura entitate care face cercetare pomicolă în judeţul Bistriţa-Năsăud este o firmă privată şi nu Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Bistriţa (SCDP).
La începutul acestei luni pe ordinea de zi a plenului Senatului României a figurat şi proiectul legislativ cu privire la „modificarea anexei nr.3 şi a anexelor nr.3.30, respectiv 8.11 din Legea nr.45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare”, care are ca iniţiatori pe cei cinci parlamentari bistriţeni ai USL – Stelian Dolha, Dorin Dobra, Ioan Deneş, Doina Pană şi Daniel Suciu.
Cei cinci parlamentari bistriţeni au intenţionat ca odată cu o eventuală aprobare a acestui proiect de lege, să se rezolve situaţia ingrată în care se află moştenitorii foştilor proprietari ai unor suprafeţe de teren din perimetrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Bistriţa, dar şi staţiunea însăşi.
Majoritatea senatorilor s-au declarat însă împotriva iniţiativei parlamentarilor bistriţeni. Este foarte adevărat că scorul înregistrat a fost unul foarte strâns: 54 dintre senatorii prezenţi au votat NU, deci au fost împotrivă, 51 au votat DA, iar alţi 5 s-au abţinut.
Unde dai şi unde crapă
De la tribuna Senatului, Dorin Dobra a încercat să susţină cauza celor care au revendicat terenuri în perimetrul SCDP, în special pentru cei care sunt posesorii unei sentinţe definitive şi irevocabile în instanţă. Dar cum nu i s-a părut suficient, a trecut la atacuri directe la adresa Staţiunii, în speţă fiind vorba despre activitatea de cercetare desfăşurată de aceasta, care din punctul de vedere a senatorului, nu există.
„Miza acestui proiect e de 30 de hectare. Academia „Şişeşti”, la Bistriţa, mă rog, acest institut rămâne cu 150 de hectare după adoptarea acestui proiect. Şi să v-o mai spun pe-aia dreaptă. Dacă tot am ajuns la rezultatele cercetării în judeţul Bistriţa-Năsăud, singura entitate care face cercetare e o firmă privată, ce nu are în prelucrare 300 de hectare şi care se numără astăzi printre primii doi jucători naţionali pe piaţa fructelor şi legumelor. Aşa cum dumneavoastră aţi auzit de Institutul de Cercetare de la Bistriţa, care are astăzi 280 de hectare, aşa am auzit şi eu”, a declarat Dorin Dobra în plenului Senatului.
Pe anexa 29 figurează persoane care nu îşi dovedesc cu acte dreptul de proprietate
Dar să le luăm pe rând. În inventar, Staţiunea de Cercetare Pomicolă figurează cu o suprafaţă de 296,3258 ha teren domeniul public al statului. În fapt, aceasta administrează o suprafaţă de 151,3507 ha, dispusă în patru locaţii – Bistriţa, Ciceu-Mihăieşti, Reteag, Slătiniţa. Suprafaţa totală revendicată de oameni însumează circa 116 ha de teren. Conducerea SCDP a precizat în instanţă că nu toate persoanele care sunt înscrise în celebra anexă 29 întocmită de Comisia municipală de fond funciar Bistriţa şi aprobată de Comisia judeţeană de fond funciar, au dovedit cu acte că antecesorii lor au deţinut cândva teren în perimetrul actualei staţiuni. Ba mai mult pe acea anexă există persoane care au fost o dată împroprietărite, însă au fost trecute şi pe anexa 29 cu aceeaşi suprafaţă de teren.
De altfel, într-un drept la replică remis presei, Ioan Platon, directorul SCDP Bistriţa, a reacţionat la afirmaţiile făcute de Dobra de la tribuna Senatului.
„În anexa nr. 29 validată prin H.C.J. Bistriţa-Năsăud nr. 825/2007 sunt cuprinse atât persoane care pot dovedi cu extras de Carte Funciară că au avut teren în perimetrul staţiunii, precum şi persoane care nu pot dovedi acest lucru, «sau care au fost împroprietăriţi din terenul chiaburului Barahoglu, în urma reformei agrare din 1945». Rezultă că «aceleaşi suprafeţe sunt revendicate atât de urmaşii lui Barahoglu, cât şi de cei împroprietăriţi în urma reformei agrare din 1945». Aceşti solicitanţi ar trebui să figureze în anexa nr. 26 şi nu în anexa nr. 29. În acest caz legea stabileşte că, în cazul în care resursele de teren sunt insuficiente, se atribuie teren în natură primului proprietar, iar cel de al doilea va fi despăgubit şi va fi înscris în anexa nr. 23, dacă nu mai există teren disponibil”, precizează directorul Ioan Platon în documentul citat.
Vorbeşte fiindcă a auzit şi el
În ceea ce priveşte activitatea de cercetare pe care SCDP nu ar desfăşura-o, conform declaraţiilor senatorului Dobra, această idee provine dintr-o declaraţie pe care şeful lui de partid, deputatul Stelian Dolha, a făcut-o în cadrul unei emisiuni la un post local de televiziune, în luna august. Mai precis, Dolha s-a referit atunci la faptul că SCDP nu deţine suficient material săditor. „O firmă care aparţine unui investitor bistriţean este singura care deţine în judeţul nostru cea mai mare cantitate de material săditor, circa 80.000 de puieţi, care ar acoperi necesarul pentru circa 25 – 30 de hectare de teren”, a precizat atunci Stelian Dolha.
Liana Mureșan
