Procurorii sunt pe cale de a primi tot mai multa putere, dupa ce Procurorul General al Romaniei a propus la Consiliul Superior al Magistraturii majorarea perioadei de reţinere de la 24 de ore la 72. Laura Codruţa Kovesi a declarat ca marirea perioadei de arest se impune datorita faptului ca procurorii şi judecatorii de detenţie au de multe ori puţin timp la dispoziţie, lucrand astfel “contra-cronometru”.

Procurorul General al Romaniei, Laura Codruţa Kovesi şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii au decis saptamana trecuta ca majorarea perioadei pentru care se poate dispune reţinerea se impune, procurorii fiind nevoiţi de multe ori sa lucreze “contra-cronometru”.  Joia trecuta CSM-ul, prin vocea judecatoarei Alina Ghica, a dat aviz favorabil pentru majorarea perioadei pentru care procurorul poate dispune masura reţinerii. Laura Kodruţa Kovesi s-a declarat mereu un susţinator al majorarii reţinerii de la 24 la 48 sau 72 de ore, ea susţinand ca masura se impune datorita numarului mare de dosare pe care procurorii trebuie sa le instrumenteze intr-un timp limitat. „Nu putem sa facem o justiţie contra cronometru. Imaginaţi-va  un dosar cu 10 sau 15 persoane. Trebuie sa te duci la judecator, sa audiezi, sa le respecţi dreptul la aparare. Şi judecatorul trebuie sa aiba timp pentru a studia dosarul, aparatorii sa aiba timp sa pregateasca apararea”, a declarat pentru presa Kovesi. „Pana ieri aveam inregistrate peste 28.000 de dosare de evaziune fiscala la toate unitaţile de parchet.  Numai in martie au fost 3000 de doare de evaziune fiscala. Daca ne raportam la criteriul numeric, putem spune ca numarul infracţiunilor constatate e mai mare decat in anii trecuţi”, a continuat procurorul.
Eşecurile procurorilor in nenumaratele dosarele instrumentate “pe fuga” este pus de catre procurorul general in seama timpului puţin pe care aceştia il au la dispoziţie pentru a propune şi a obţine reţinerea.  „Procurorii nu se pot concentra sa soluţioneze in termen rezonabil toate aceste sesizari şi de aceea incercam sa ne concentram pe prioritaţi, sa identificam acele dosare care vizeaza prejudicii mari şi in care sa facem ancheta cat mai repede”, a declarat Kovesi.

Constituţia, singura problema

Chiar dupa şedinţa CSM in care se anunţa avizul favorabil dat propunerii, Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi preciza faptul ca procurorii lucreaza contra cronometru şi ca este o practica neobişnuita ca norme de procedura penala sa fie reglementate de Constituţie. In plus, procurorul a mai declarat ca termenul de reţinere de 48 sau de 72 de ore este unul intalnit in multe dintre statele europene.
Cu toate acestea, este de menţionat faptul ca reglementarea şi punerea in aplicare a unei asemenea masuri se afla in contradicţie cu prevederile Constituţiei Romanie. Articolul 23 din Constituţia Romaniei, in capitolul dedicat libertaţilor fundamentale, precizeaza in mod cat se poate de clar faptul ca „Reţinerea nu poate depaşi 24 de ore.” Cu alte cuvinte, chiar daca CSM-ul şi Procurorul General al Romaniei s-au aratat favorabili majorarii perioadei de reţinere, o asemenea masura nu poate fi impusa decat prin modificarea legii fundamentale a statului.
"Pentru a realiza un echilibru intre drepturile fundamentale ale persoanei şi interesul public de a asigura o buna desfaşurare a justiţiei, statele prevad condiţiile in care anumite drepturi pot fi restranse şi garanţiile care elimina riscul unor eventuale abuzuri. In timp, acest echilibru se poate schimba, astfel incat la un moment dat statul poate avea interesul de a proteja cu precadere drepturile persoanelor, in situaţiile in care riscul de abuz al autoritaţilor este semnificativ, sau interesul public, atunci cand exista o ameninţare reala la adresa siguranţei cetaţenilor, de aceea este important sa existe o flexibilitate in abordare, in funcţie de evoluţia realitaţilor sociale", menţiona Kovesi in urma cu o luna. Procurorul General a susţinut ca atunci cand normele de procedura sunt prevazute in Constituţie, aceasta flexibilitate nu exista, iar statul işi limiteaza posibilitaţile de reacţie la evoluţiile fenomenului infracţional. Intrebata cu privire la motivele care pot justifica o asemenea modificare şi asupra oportunitaţii acesteia, Codruta Kovesi a precizat ca actuala reglementare a duratei reţinerii cauzeaza probleme semnificative in practica organelor judiciare, "in condiţiile in care in interiorul celor 24 de ore trebuie administrate probe, trebuie intocmite actele procesuale prevazute de Codul de procedura penala, trebuie audiaţi inculpaţii, trebuie verificate apararile pe care aceştia le formuleaza, intocmita propunerea de arestarea preventiva, trebuie studiat dosarul de catre judecator şi de catre aparatori, reaudiaţi inculpaţii in faţa instanţei şi pronunţata hotararea".
Chiar daca argumentele aduse de catre Kovesi in favoarea majorarii perioadei de reţinere sunt pertinente, situaţia procurorilor nu este totuşi atat de grava pe cat pare, din moment ce unele acte procesuale pot fi efectuate şi dupa luarea masurii reţinerii, de exemplu percheziţiile domiciliare putand fi facute şi daca inculpatul nu este supus unei masuri preventive. De menţionat este faptul ca pana in anul 2002, procurorii se bucurau de putere deplina in materie de reţinere şi arest preventiv, aceştia nefiind nevoiţi sa ceara aprobarea judecatorilor pentru a dispune privarea de libertate a celui banuit de savarşirea unei infracţiuni. Dupa confiscarile facute de statul comunist, arestarile facute pana in 2002 de catre procurori sunt principalele motive pentru care Romania  pierde procese la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), statul roman urmand ca in viitorul apropiat sa plateasca daune impresionante propriilor cetaţeni care au fost reţinuţi sau arestaţi pe nedrept.
Exemplificativa in acest sens este speţa Pavalache vs Romania, in care CEDO a condamnat Romania pentru nerespectarea prezumţiei de nevinovaţie.  Invocand articolul 6 alin 2 al Convenţiei europene care face referire la prezumţia de nevinovaţie, Fanel Pavalache a pretins ca, menţinand masura arestarii sale preventive, autoritaţile naţionale politice şi judiciare au adus atingere dreptului sau de a fi prezumat nevinovat pana la stabilirea vinovaţiei pe cale judecatoreasca. Reclamantul s-a mai plans şi de declaraţiile in presa a unor oameni politici ,care, la randul lor, i-ar fi adus atingere prezumţiei de nevinovaţie. Referitor la declaraţiile care emanau de la oameni politici, Curtea a apreciat ca acestea se situau in contextul luptei impotriva corupţiei, un subiect de preocupare pentru intreaga societate romaneasca. CEDO a apreciat declaraţiile respective ca fiind politice şi ca nu ar fi influenţat in niciun fel aprecierea faptelor de catre judecatori. In schimb, Curtea a subliniat ca, atunci cand a informat presa de arestarea preventiva reclamantului, procurorul cazului a afirmat ca toate probele duceau la stabilirea cu certitudine a vinovaţiei lui Fanel Pavalache a carui condamnare era inevitabila: "nimeni şi nimic nu-l mai poate scapa de raspunderea penala" , afirmaţie aflata in contradicţie cu principiul conform caruia oricine este nevinovat pana la pronunţarea unei hotarari definitive.
Sabin Ripan

Box: Prevederile Constituţiei cu privire la libertatea individuala
ARTICOLUL 23
(1) Libertatea individuala şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.
(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile şi cu procedura prevazute de lege.
(3) Reţinerea nu poate depaşi 24 de ore.
(4) Arestarea preventiva se dispune de judecator şi numai in cursul procesului penal.
(5) In cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile şi se poate prelungi cu cate cel mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaşeasca un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile.
(6) In faza de judecata instanţa este obligata, in condiţiile legii, sa verifice periodic, şi nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestarii preventive şi sa dispuna, de indata, punerea in libertate a inculpatului, daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau daca instanţa constata ca nu exista temeiuri noi care sa justifice menţinerea privarii de libertate.
(7) Incheierile instanţei privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac prevazute de lege.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.