Gazeta de Bistriţa vă prezintă sentinţa în cazul cererii DNA de a-i aresta pe Liviu Rusu şi Ioan Andreica pentru 29 de zile. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au hotărât că învinuiţii să nu părăsească ţara pentru 30 de zile, confirmând decizia Tribunalului Bucureşti de a nu-i aresta. Decizia Curţii de Apel Bucureşti arată clar că ancheta DNA a fost fabricată.
„În baza art. 385 15 alin. 1 pct. 1 lit. b) C.p.p respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul inculpat POPESCU LAZĂR.
În baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C.p.p, admite recursul formulat de Parchetul de pe lângă ÎCCJ-DNA împotriva încheierii din 24.03.2012 pronunţate de Tribunalul Bucureşti-Secţia I Penală.
Casează în parte încheierea recurată şi rejudecând în fond:
În baza art. 1491 alin. 12 rap. la art. 146 alin. 111 Cpp dispune luarea faţă de inculpaţii ANDREICA IOAN, RUSU LIVIU MIHAI, SABĂU IOAN CLAUDIU şi PALADE ADRIAN a măsurii obligării de a nu părăsi ţara pe o durată de 30 de zile.
În baza art. 1451 rap. la art. 145 alin. 1¹) C.p.p., pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara, inculpaţii sunt obligaţi să respecte următoarele obligaţii:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să se prezinte la organul de supraveghere corespunzător localităţii de domiciliu, conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori sunt chemaţi;
c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura;
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.
În baza art. 1451 rap. la art. 145 alin. 1²) lit. c) C.p.p., impune inculpaţilor ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara să respecte următoarea obligaţie: să nu se apropie de martori şi coinculpaţi şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect.
În baza art. 1451 rap. la art. 145 alin. 22 C.p.p., atrage atenţia inculpaţilor asupra faptului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care le revin, se va lua faţă de aceştia măsura arestării preventive.
Stabileşte ca durată a măsurii obligării de a nu părăsi ţara luate faţă de inculpaţii POPESCU LAZĂR şi STĂNESCU MIHAI 30 de zile de la data de 24.03.2012. Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii recurate. În baza art. 192 alin. 2 Cpp obligă recurentul inculpat Popescu Lazăr la 200 lei cheltuielile judiciare avansate de stat. Onorariile parţiale cuvenite avocaţilor recurenţilor inculpaţi Palade, Stănescu şi Popescu în cuantum de 25 lei fiecare se avansează din fondurile MJ. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11.04.2012”, se arată în sentinţa curţii de apel Bucureşti.
Judecătorii Tribunalului Bucureşti şi-au motivat respingerea cererii procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a-I aresta pe Liviu Rusu şi Ioan Andreica prin faptul că cererea acuzării nu are suficiente probe şi că faptele nu sunt demonstrate. Apărarea susţine că un judecător nu spune acest lucru decât dacă este adevărat şi sunt siguri în ceea ce priveşte decizia Curţii de Apel.
Magistraţii spun că unele acuzaţiii din dosar nu au fost demonstrate, sumele imputate celor şase nefiind probate de actele depuse la dosar. Totodată se mai arată în motivare că anchetatorii au încurcat datele din dosar. În motivare se mai spune că s-a decis eliberarea celor şase deoarece în redactarea referatului de propunere a arestării s-au comis erori judiciare. Judecătorii arată că în cazul președintelui CJ Bistrița, Liviu Rusu, sunt mai multe neclarități amputate procurorilor DNA.
Unde-s 75.000 de euro?
DNA a cerut arestarea lui Liviu Rusu pentru o singură infracțiune de luare de mită, deși din actul de urmărire penală a reieșit că a săvârșit două astfel de fapte. „Nu rezultă că față de Liviu Rusu s-ar fi început urmărirea penală și pentru primirea sumei de 75.000 de euro”, se arată în motivarea judecătorilor. Magistraţii Tribunalului Bucureşti au respins pe 25 martie propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile.
Tribunalul Bucureşti consemnează că sunt ambigue înscrisurile prezentate de procurorii anticorupţie în cazul fostului secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Ioan Andreica, acte din care nu reies, cel puţin la acest moment, nereguli privind modul în care s-a desfăşurat licitaţia la CJ Bistriţa.
Tribunalul Bucureşti (TB) în motivarea deciziei privind cercetarea în stare de libertate a fostului secretar de stat Ioan Andreica, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Liviu Mihai Rusu, Lazăr Popescu, administrator al mai multor societăţi comerciale, Ioan Claudiu Sabău, Mihai Stănescu, administrator al SC Duo Mat SRL, şi a lui Adrian Palade, fost subordonat al lui Andreica, instanţa notează scăpări ale procurorilor anticorupţie, punând pe seama volumului de muncă, dar şi insuficiente probe ale acestora în acuzare.
Analizând propunerea de arestare preventivă formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie, TB spune că arestarea unui inculpat poate fi luată dacă sunt probe şi indicii temeinice că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de patru ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
"Înainte de a intra în analiza condiţiilor necesare pentru arestarea preventivă a inculpatului Liviu Mihai Rusu, Tribunalul apreciază ca necesară lămurirea câtorva aspecte. Mai întâi, se poate observa că, deşi în cuprinsul propunerii de arestare preventivă este precizată încadrarea juridică a faptelor pentru care acesta este cercetat, descrierea faptică a acestora este precizată foarte sumar", notează judecătorul Tribunalului Bucureşti în motivarea deciziei sale de respingere a cererii procurorilor de arestare a fostului secretar de stat Ioan Andreica, preşedintele CJ Bistriţa-Năsăud, Liviu Rusu, şi a altor patru inculpaţi reţinuţi în 24 martie 2012, în dosarul privind deturnarea de fonduri şi corupţie.
Astfel, în cazul inculpatului Liviu Mihai Rusu se arată că infracţiunile reţinute în sarcina sa (luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1 şi 2 C pen rap la art. art. 6 din Legea 78/2000 şi art. 181 alin. 1 din Legea 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal) constau în aceea că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud, ar fi pretins suma de 100.000 euro în scopul aprobării unor plăţi în condiţii nelegale şi pentru prestaţii fictive în cadrul contractului "Reabilitarea şi închiderea depozitelor de deşeuri urbane, precum şi a celor rurale neconforme din judeţul Bistriţa Năsăud", însă ulterior, în cuprinsul propunerii de arestare, aceste fapte nu sunt detaliate şi nici nu se precizează care sunt probele pe care se întemeiază aceste acuzaţii.
Operaţiunea reîncălzirea ciorbei
Direcţia Naţională Anticorupţie(DNA) a reîncălzit o veche ciorbă care îl are în rol principal pe Liviu Rusu, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Ioan Andreica, fostul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării şi alţi oameni de afaceri. După scandalul din luna iunie a anului 2011 când biroul preşedintelui Consiliui Judeţean Bistriţa-Năsăud a fost percheziţionat de către procurorii anticorupţie de la Bucureşti, aceştia nu au mai strâns nicio probă în plus dar au considerat de bun augur că o arestare ar face primăvara bistriţeană mai palpitană. Judecătorii nu le-au căzut în plasă, aşa că marele dosar de corupţie s-a dovedit un mare “fâs.” Au urmat nişte interceptări ilegale din interiorul dosarului în presă, fapt care le reduce şansa celor implicaţi în dosar la o apărare cinstită. Astfel, dacă unul dintre inculpaţi ar face o sesizare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului(CEDO) ar putea câştiga cu uşurinţă o căruţă de bani de pe spatele statului român, deoarece interceptările din dosar nu au ce căuta în faţa publicului înainte ca oamenii să fie trimişi în judecată. Singurul câştigat din acest dosar a fost Radu Moldovan, actualmente deputat PSD şi viitor contra-candidat al lui Liviu Rusu la şefia Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Potrivit unor surse din domeniul politic, DNA îi face campanile lui Radu Moldovan pentru a-i uşura traseul la şefia judeţului.
Tiberiu Hrihorciuc
