Baronii SEAP si deficientele sistemului
Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP) face obiectului unui studiul al Institutului de Politici Publice, care arata ca doar 40% din procedurile de licitatie ale institutiilor publice se desfasoara pe acest canal. In plus, studiul subliniaza o acuta lipsa de transparenta a contractelor publice postate pe acest sistem si arata cine sunt marii beneficiari ai acestora.
Sistemul Electronic de Achizitii Publice nu contribuie in acest moment nici la formarea unui mediu de afaceri competitiv, nici la cresterea transparentei despre modul in care se cheltuiesc banii publici in Romania, arata un recent sondaj al Institutului pentru Politici Publice (IPP). Aproape 90% dintre romani cred ca procesul de achizitii publice din Romania este unul corupt, ceea ce demonstreaza ca Romania are o grava problema de credibilitate in ceea ce priveste cheltuirea banilor publici.
Studiul IPP face parte dintr-un proiect realizat cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite la Bucuresti, prin Programul Democracy Grants si contine atat analize statistice asupra datelor accesate de la Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), cat si asupra celor obtinute direct de la un esantion de autoritati contractante, aferente anilor 2009 si 2010. Studiul avanseaza in final si un set de recomandari care pot remedia situatia nesatisfacatoare din acest domeniu.
Transparenta deficitara
Anual, in SEAP se inregistreaza peste 80.000 de proceduri de atribuire de contracte din bani publici, insa informatiile despre derularea contractelor nu sunt disponibile in prezent de o maniera centralizata si usor accesibila publicului. Sistemul electronic, ca de altfel intreaga legislatie din domeniu, nu au fost concepute din perspectiva respectarii dreptului cetateanului la informatii, acesta fiind si beneficiarul ultim al oricarei investitii din bani publici.
Unul din exemplele din studiu se refera la un contract pentru o lucrare de modernizare a unui drum judetean in valoare de peste 40 de milioane de euro, incheiat de un Consiliu Judetean cu firma care, intamplator castiga cei mai multi bani din contracte cu statul, ajunge sa fie modificat de nu mai putin de 10 ori, iar valoarea insumata a actelor aditionale la contract sa fie mai mare decat valoarea contractului insusi – iar aceste informatii nu sunt cunoscute decat de cele doua parti direct implicate, ca si cand investitia nu s-ar realiza pentru interesul cetatenilor.
Concluzia generala este ca SEAP trebuie schimbat radical, gandit prin prisma cetateanului – contribuabil caruia trebuie sa i se permita sa identifice usor orice informatie despre achizitiile din Romania, dupa multiple criterii de cautare, de la anuntul de organizare a licitatiei pana la procesul verbal de receptie a lucrarii/serviciului, cu toate eventualele acte aditionale. Daca SEAP nu permite unui cetatean urmarirea tuturor acestor aspecte, nici autoritatile contractante, cu cateva exceptii pe care IPP le-a mentionat in studiu, nu fac eforturi, din proprie initiativa, in acest sens.
Presedintia Romaniei, de exemplu, refuza sa puna la dispozitia IPP informatii detaliate despre contractele de achizitii incheiate in ultimii ani, folosind un tertip care excede prevederile legii accesului la informatii de interes public. Presedintia raspunde solicitarii IPP ca nu ii va da niciun document, dar ii va permite sa le citeasca la Palatul Cotroceni si eventual sa memoreze toate informatiile din respectivele documente. Astfel de raspunsuri dovedesc cata rezistenta opune sistemul transparentei in domeniu, acesta fiind motivul pentru care IPP a actionat in instanta 19 autoritati publice locale si centrale numai in cadrul acestei documentari.
Nici sectorul privat nu este mai dispus sa stimuleze o transparenta si, pe cale de consecinta, o crestere a competitiei libere pe piata, in special in anumite domenii de activitate unde este aproape evidenta o impartire a pietei intre cativa mari jucatori, cum este piata serviciilor comunitare de utilitati publice. Printre alte practici oculte si profund condamnabile din punctul de vedere al IPP se mai numara si acelea de a introduce clauze de confidentialitate privind secretul comercial sau protectia drepturilor de proprietate intelectuala in contracte de achizitie publica ce sunt, eminamente, informatii de interes public. In ce priveste contestatiile la procedurile de atribuire, desi aparent gandit ca un mecanism care sa asigure accesul egal al tuturor ofertantilor la piata de achizitii, in realitate a ajuns sa fie utilizat ca un mijloc de sicanare a autoritatii contractante sau a competitorului, in conditiile in care tocmai firmele se opun cel mai mult accesului la documentele depuse in procesul de participare la o licitatie, inclusiv oferta tehnica.
Cat se tranzactioneaza prin SEAP
Prelucrand un volum de 161.628 de contracte atribuite/inregistrate in SEAP la nivelul anilor 2009 si 2010 si analizand toate licitatiile deschise, licitatiile restranse, negocierile si procedurile de dialog competitiv, IPP a constatat ca se cheltuiesc peste 10 miliarde de euro anual pe contracte de achizitie publica atribuite prin intermediul Sistemului Electronic de Achizitii.
In acelasi timp, utilizand raspunsurile comunicate direct IPP, in temeiul legii nr. 544/2001 de un numar de 170 autoritati contractante, s-a estimat ca suma de 10 miliarde de euro anual reprezinta doar un procent de aproximativ 40% din suma totala estimata a fi contractata anual de autoritatile publice centrale si locale pentru achizitii de bunuri, servicii sau lucrari prin alte mijloace decat cele electronice. Raportand cifrele oficiale privind volumul achizitiilor tranzactionate anual prin SEAP la media achizitiilor publice realizate la nivelul statelor membre UE care reprezinta 18% din PIB, IPP a concluzionat ca anual prin Sistemul Electronic trec doar putin peste 40% din toate achizitiile facute de autoritatile contractante – restul fiind in afara acestei platforme.
5.055 autoritati contractante au folosit SEAP la nivelul anilor 2009 si 2010, iar 1284 dintre ele, reprezentand 25% din totalul autoritatilor contractante care utilizeaza SEAP, nu au incheiat decat un singur contract in perioada analizata. 9.925 firme (48%) au obtinut un singur contract, valoarea insumata a acestora reprezentand 2.032.108.518 euro, adica doar 10% din valoarea tuturor contractelor atribuite prin SEAP. In medie o firma incheie 8 contracte iar o autoritate contractanta atribuie aproximativ 32 de contracte in intervalul analizat.
Preocupate mai degraba de indeplinirea formalitatilor prevazute de lege, 55% dintre Autoritatile Contractante care au folosit SEAP-ul in 2009 si 2010, nu au precizat procedura efectiva folosita pentru diferite achizitii publice, rezumandu-se la bifarea exclusiv a invitatiei de participare. Cea mai folosita procedura este licitatia deschisa, (30%), urmata de negocierea fara anunt de participare. Raportat la numarul de achizitii publice, cele mai multe contracte au fost atribuite prin licitatie deschisa. Daca insa luam in calcul valoarea medie a contractelor, vom constata ca cele mai mari contracte (de peste 3 milioane de euro) sunt atribuite printr-o procedura mult mai putin transparenta, anume negocierea accelerata.
Cine castiga contractele „grase”
In 2009 si 2010 cei mai mari 50 de castigatori ai contractelor de achizitie publica, functie de valoare, au contractat aproape 20.000 de contracte mari, in valoare totala de peste 6 miliarde de EURO. Pe primele locuri sunt firme din domeniul constructiilor (reabilitare si modernizare) drumurilor publice, de la Tehnologica Radion pana la firmele cunoscute si mediatizate constant: Spedition Umb, Strabag, Vega dar si TelDrum Alexandria din Teleorman. Electrica Muntenia Nord Galati sau Astra Vagoane Calatori au fost castigatori ai unor importante sume in urma licitatiilor organizate prin Sistemul Electronic de Achizitii Publice.
Raportul arata si situatia autoritatilor contractante care au incheiat contracte in sumele cele mai mari – pe primul loc in acest sens fiind Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale S.A., din al carei buget total retinem sumele angajate in diferite proceduri de achizitii listate in SEAP, anume peste 1 miliard de EURO in 2009 si 2010. Pe pozitia a doua a acestui clasament se situeaza Societatea Nationala CFR Calatori, care declara o situatie de insolventa anul trecut.
„Cu o legislatie extrem de stufoasa si care abunda in exceptii si cu o arhitectura institutionala in care majoritatea autoritatilor cu competente in domeniu se limiteaza doar la a verifica legalitatea procedurilor si nu modul efectiv de cheltuire a banilor publici sau oportunitatea realizarii unor investitii de valori semnificative, Romania are astazi un sistem de achizitii publice care prezinta deficiente majore si reprezinta, in opinia IPP, una dintre cele mai grave probleme sistemice cu care se confrunta Statul, pe care o estimam a fi cu mult mai severa decat consumul de resurse cu salariile in sectorul bugetar”, arata comunicatul de presa referitor la studiu.
Marin Escaladrian
