Prin decizia data in cazul Teodorescu,
Curtea de Apel Cluj ii desfiinteaza pe judecatorii Tribunalului BN
Cazul Teodorescu vs. Statul român este unul foarte cunoscut opiniei publice din judet, dar si din tara. Acesta dovedeste ca institutiile statului, prin reprezentantii sai aflati la conducere, dau dovada ori de incompetenta ori de rea vointa.
Dupa 12 ani de lupte prin instantele românesti si CEDO, Dorin Jean Teodorescu a reusit sa mai invinga inca o data Statul român. Pentru nerespectarea in totalitate a hotarârii CEDO din 2008, prin decizia civila nr. 391/R/2012, instanta Curtii de Apel Cluj obliga Statul Român, prin Ministerul Finantelor, sa ii plateasca lui Dorin Teodorescu suma de 5.000 de euro, fiindca acesta nu a fost reintegrat, conform aceleiasi hotarâri a Curtii Europene, pe postul ocupat inainte de concedierea abuziva.
Dorin Teodorescu a fost concediat abuziv de conducerea Prefecturii Bistrita-Nasaud in anul 2000, el ocupând la acea vreme functia de director al Directiei de Resurse umane, Secretariat si Relatii cu Publicul din cadrul institutiei, care era condusa de liberalul Valer Bindea in postura de prefect. Au urmat ani lungi de procese, inclusiv unul la CEDO, Dorin Teodorescu reusind sa iasa invingator. Prin decizia sa, CEDO obligat Statul român la plata unor despagubiri, in valoare de 8.226 de euro in cel mult trei luni de la data ramânerii definitive a deciziei, plus inca 5.000 de euro, suma suplimentara calculata in baza inflatiei, „plus orice suma care ar putea fi datorata cu titlu de impozit, cu titlu de daune materiale”, daca Teodorescu nu va fi reintegrat in postul ocupat de el inainte de concedierea abuziva din Prefectura.
Tribunalul a respins tot
Aceasta insa nu s-a intâmplat, astfel ca Dorin Teodorescu a dat in judecata Statul român. Un prim pas in acest sens l-a facut prin actiunea civila depusa in luna iunie 2011 la Tribunalul Bistrita-Nasaud, in dosarul nr. 2796/112/2011. El a solicitat instantei ca prin hotarârea pe care o va pronunta, sa constate neindeplinirea de catre Statul român a obligatiei legale de reintegrare efectiva pe postul pe care l-a detinut in cadrul Institutiei Prefectului, in cel mult trei luni de la data ramânerii definitive a hotarârii CEDO pronuntata in cauza sa pe data de 29 iulie 2009. Totodata Teodorescu a cerut instantei ca Statul român, prin Ministerul Finantelor Publice, sa fie obligat la plata sumei de 5.000 de euro dispusa de CEDO, cu titlu de despagubiri, pentru neindeplinirea obligatiei reintegrarii efective pe postul indicat prin sentinta civila nr.837 din 5 martie 2001 a Judecatoriei Bistrita, in cel mult trei luni de la data ramânerii definitive a hotarârii CEDO, suma actualizata cu indicele de inflatie valabil la data efectuarii platii.
Ministerul Finantelor Publice, reprezentat de Directia Generala a Finantelor Publice Bistrita-Nasaud, a formulat intâmpinare, invocând exceptia lipsei calitatii de reprezentant a ministerului pentru „pârâtul Statul român”, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii ca fiind neintemeiata. De asemenea, pârâtul cere chemarea in judecata a Institutiei Prefectului, „intrucât la originea Cauzei Teodorescu impotriva României sta litigiul solutionat de Judecatoria Bistrita la 5 martie 2001, având ca obiect solutionarea contestatiei formulata de reclamant impotriva ordinului din 26.06.2000 emis de aceasta institutie”.
Si Prefectura, legal citata, a depus note scrise la dosar, prin care a solicitat respingerea cererii, ca fiind vadit netemeinica.
Instanta Tribunalului Bistrita-Nasaud, prin sentinta civila nr. 1846/F/13.10.2011, respinge exceptia invocata de Ministerul Finantelor prin Directia de Finante Publice BN, dar si actiunea civila formulata de Dorin Teodorescu. Totodata, instanta respinge ca fiind inadmisibila cererea de chemare in judecata a altor persoane, respectiv a Institutiei Prefectului, formulata de Ministerul Finantelor Publice, prin Directia de Finante.
Recurs la Curtea de Apel
Impotriva sentintei data de Tribunalul BN, Dorin Teodorescu declara recurs la Curtea de Apel Cluj, considerând ca aceasta a fost data cu incalcarea si interpretarea gresita a legii.
In recursul sau, Teodorescu arata ca „tribunalul a refuzat in mod nejustificat sa constate incalcarea de catre prefectura a dispozitiilor legale referitoare la «munca la negru», in conditiile in care, la data de 29.01.2009, acesta nu redobândise inca, in mod efectiv, niciunul dintre drepturile pe care le avea anterior concedierii abuzive din 28.06.2000”. Bistriteanul mai arata ca instanta de fond a retinut in mod selectiv si cu vadita lipsa de impartialitate, numai demersurile prefecturii, ulterioare datei de 29 ianuarie 2009 – emiterea ordinului prin care Teodorescu a fost asa zis reintegrat in munca, pe durata nedeterminata, incepând din 15.01.2009, cu un salariu de 1.054 lei (ordin care i-a fost comunicat abia in februarie), iar mai apoi ordinul de modificare si completare a ordinului anterior, in sensul ca salariul sau de baza lunar a fost modificat la 1.739 lei, modificându-i-se si sporurile acordate. De asemenea, Teodorescu considera ca, desi prefectura a inteles sa remedieze, dar numai ulterior datei de 29 ianuarie, unele dintre numeroasele abuzuri savârsite impotriva sa, inclusiv abuzul diminuarii salariului de incadrare, care a fost stabilit legal abia prin Ordinul prefectului in luna aprilie, dupa 112 zile de la expirarea termenului fixat de CEDO, imprejurarea nerespectarii cu strictete a termenului fixat de Curtea Europeana este inadmisibila.
Judecatorii bistriteni confunda nerespectarea drepturilor omului cu un litigiu de munca
Drept urmare, instanta Curtii de Apel Cluj retine ca litigiul a fost declansat de Dorin Teodorescu in considerarea nerespectarii de catre Statul român a dispozitiilor Hotarârii CEDO din data de 29.07.2008, in Cauza Teodorescu impotriva României. Instanta mai constata si faptul ca prima instanta a calificat litigiul ca fiind un conflict de munca, desi acesta a rezultat din cauza nerespectarii de catre Statul român a angajamentelor luate la nivel international si nu pentru nerespectarea unor obligatii decurgând din raporturile interne, de drept privat, existente intre reclamant si angajator, ce ar fi presupus obligarea celui din urma la plata unor daune. Astfel, instanta clujeana explica faptul ca, conflictul de munca dintre Teodorescu si Prefectura, in calitatea sa de angajator, cu privire la incetarea contractului sau de munca, a fost solutionat practic inca din anul 2001 prin sentinta civila nr. 837/05.03.2001 a Judecatoriei Bistrita, ramasa irevocabila prin decizie civila nr. 499/2001 a Tribunalului Bistrita-Nasaud.
Instanta clujeana constata ca prin hotarârea sa CEDO a stabilit reparatia echitabila cuvenita lui Teodorescu pentru incalcarea drepturilor sale prevazute la art.6 din Conventia pentru Drepturile Omului. „In consecinta, ne aflam in faza executarii obligatiilor impuse Statului român prin hotarârea CEDO din data de 29.07.2008, in Cauza Teodorescu impotriva României, in cadrul careia reclamantul-recurent pretinde ca este indreptatit, pe lânga suma de 8.226 euro, deja achitata, si la plata celei de-a doua sume, de 5.000 de euro, stabilite de Curtea Europeana cu titlu de daune materiale (…)”, se mai arata in decizia Curtii de Apel Cluj.
Judecatorii clujeni au retinut si faptul ca Dorin Teodorescu, in data de 18.11.2008, a solicitat din nou Prefecturii executarea sentintei emisa de Judecatoria Bistrita in 2001, de data aceasta având la baza si hotarârea CEDO de care institutia statului trebui sa tina neaparat cont.. In plus, Prefectura a fost avertizata si de Agentul Guvernamental pentru CEDO, in decembrie 2008, ca trebuie sa puna in aplicare hotarârea Curtii Europene, pâna la data de 29 ianuarie 2009, in caz contrar Statul fiind pasibil de plata unor daune in cuantum de 5.000 de euro.
Dupa avertismentul Agentului Guvernamental, Prefectura a inteles insa ca reintegrarea este totuna cu reangajarea, astfel ca Teodorescu a fost incadrat pe un post de consilier-expert gradul IA si i s-au cerut toate actele necesare pentru angajare. In plus, i s-a adus la cunostinta si ca va sustine „un examen de testare a cunostintelor profesionale pentru stabilirea salariului de baza”. Referitor la acest aspect, instanta clujeana explica ca „angajatorul trebuia sa il repuna efectiv pe recurent in situatia anterioara emiterii actului de concediere din 28.06.2000, reintegrându-l pe acesta pe postul detinut anterior (…). Astfel, cum se statueaza in doctrina de dreptul muncii, reintegrarea reprezinta o adevarata restitutio in integrum, implicând repunerea in situatia anterioara, ca si cum raportul de munca nu ar fi fost niciun moment intrerupt. Din acest punct de vedere, in mod normal, nici nu era necesara intocmirea unui nou contract de munca si nici a unui ordin de «incadrare», ci doar emiterea unei decizii, a unui ordin de «reintegrare», de repunere efectiva a reclamantului in drepturile pe care deja le avea stabilite in baza contractului de munca din data de 01.09.1999 si care, in urma anularii deciziei de concediere, a continuat sa isi produca toate efectele. (…) Primirea recurentului la Prefectura Bistrita, incepând cu data de 15.01.2009, chiar semnarea condicii de prezenta incepând cu aceasta data, nu poate fi considerata o reintegrare in munca”.
Curtea de Apel Cluj constata prin urmare ca in cauza nu s-a executat obligatia impusa de CEDO in termenul stabilit prin hotarâre, precum si faptul ca Dorin Teodorescu a fost vatamat in drepturi.
Astfel, judecatorii decid ca Statul are obligatia sa ii plateasca lui Teodorescu si suplimentul de 5.000 de euro, „raspunzând astfel, pentru faptul ca, prin institutiile sale, nu a luat toate masurile pentru respectarea angajamentelor asumate la nivel international, de a pune capat incalcarii drepturilor reclamantului si de a-i inlatura consecintele, astfel incât sa restabileasca pe cât posibil situatia anterioara acesteia”.
In 31 ianuarie 2012, Curtea de Apel Cluj a admis recursul declarat de Dorin Teodorescu impotriva sentintei civile, pe care, conform solutiei, o modifica in parte „in sensul ca admite in parte actiunea formulata de reclamant in contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice si in consecinta: Obliga pârâtul sa plateasca reclamantului suma suplimentara de 5.000 Euro stabilita prin Hotarârea CEDO din data de 29.07.2008, in cauza Teodorescu impotriva României (cererea nr. 29762/02), ca urmare a constatarii neexecutarii de catre Statul Român a obligatiei de reintegrare efectiva a reclamantului in termen de 3 luni de la data ramânerii definitive a hotarârii. Mentine restul dispozitiilor sentintei atacate. Decizia este irevocabila”.
Liana Muresan
redactie@gazetadebistrita.ro
