Codul Silvic, prins intre politica si protectia mediului
Proiectul de lege pentru modificarea Codului Silvic a ajuns la Camera Deputatilor prin adoptare tacita in Senat. Desi organizatiile pentru protectia mediului atrag atentia asupra unora din aceste prevederi, amendamentele par sa se bucure de sustinere politica.
Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic a fost inregistrat in 31.10.2011 la Camera Deputatilor pentru dezbatere si trimis pentru raport la Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice, respectiv la Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic din cadrul Camerei Deputatilor. Camera Deputatilor est in acest caz Camera decizionala.
Desi, initial, Comisia pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului din cadrul Senatului a hotarât, cu unanimitate de voturi, acordarea avizului negativ, iar Comisia pentru agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala dat un raport de respingere, proiectul legislativ a fost acceptat „tacit” de catre Senat, prima Camera sesizata, ca urmare a depasirii termenului de adoptare, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constitutia României republicata. Termenul pentru aprobarea legii prin adoptare tacita expirase la data de 20 octombrie 2011.
Privat sau de stat?
Conform noilor prevederi ale Codului Silvic, toate padurile din România, indiferent de forma lor de proprietate, trebuie administrate prin intermediul ocoalelor silvice. Potrivit noii forme a legii, ocoalele silvice pot fi atât de stat, cât si private. Noua forma a legii precizeaza ca fondul forestier proprietate a statului este administrat de Regia Nationala a Padurilor – Romsilva si nu poate fi concesionat. Singura exceptie de la aceasta regula, inclusa in Codul Silvic, se refera la acele paduri ale statului care au fost deja vândute, dupa anul 1990, catre „cumparatorii de buna credinta”. Un alt amendament prevede ca persoanele fizice nu isi pot construi sau extinde locuinte sau case de vacanta aflate in padure, chiar daca padurea este proprietatea lor, decât pe o suprafata de cel mult 200 de metri patrati si doar daca ofera in schimb o suprafata de trei ori mai mare, sau echivalentul in bani al acesteia.
Deputatul clujean Mircia Giurgiu este unul dintre initiatorii proiectului de lege pentru Codul Silvic. „Proiectul este in dezbatere in Camera Deputatilor. Am discutat si discutam cu proprietarii ocoalelor silvice si de stat, cu Romsilva. Acestia din urma doresc ca si ocolurile comunale sa treaca in administrarea lor, dar proprietarii de ocoale private se opun. Aceasta este o problema care este inca in discutie. In ceea ce priveste alte reglementari, noi vrem sa nu-i mai lasam pe proprietari sa construiasca in padure cum vor ei. Au existat astfel de prevederi si in vechiul Cod Silvic, la care am fost de asemenea initiator, dar nu s-au respectat. De data aceasta va trebui neaparat sa imbunatatim monitorizarea”, a declarat Mircia Giurgiu pentru Gazeta de Cluj.
Atentionarea WWF
Recent, World Wild Fund (WWF), a atras atentia asupra imbunatatirilor necesare la Codul Silvic, dar si asupra faptului ca forma propusa de parlamentari in prezent aduce prejudicii grave, din punct de vedere ecologic, social si chiar economic. Prima problema identificata de organizatia internationala este renunțarea la articolul 59, alineatul (2), care reglementeaza obligativitatea incadrarii volumului de lemn recoltat anual in posibilitatea anuala, incalca flagrant principiile gospodaririi padurilor mentionate la articolul 20, alineatul (2).
WWF precizeaza ca „se incearca astfel ignorarea principiului continuitatii recoltelor de lemn precum si al celui privind asigurarea conservarii si ameliorarii biodiversitatii, principii care asigura bazele unei gospodariri durabile si pe care tara noastra si le-a reasumat la Summit-ul Pamântului de la Rio – 1992”. Astfel, va fi posibila exploatarea posibilitatii de produse lemnoase aferenta celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului in 8, 6 sau chiar intr-un singur an, singurul factor limitativ fiind doar posibilitatea absorbtiei pe piata a masei lemnoase, ulterior putând fi admisa elaborarea unui nou proiect de amenajare cu aprobarea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
De asemenea, specialistii considera ca modificarile propuse vor insemna intoarcerea la greselile din perioada celui de-al doilea val al retrocedarii padurilor (2001-2005), de care este legata, in mare masura, degradarea a peste 400.000 mii ha de padure. „In afara ignorantei cu privire la mentinerea continuitatii functiilor padurii, consideram repetarea unor practici catastrofale ca fiind inacceptabila si intolerabila”, subliniaza WWF. Organizatia mai arata ca modificarile propuse la art. 19, prin punctul de vedere al Guvernului, reprezinta o forma de adaptare fortata a gestionarii resurselor naturale la cererea pietei, precum si falimentul impus valorificarii superioare a produselor padurii.
„Padurile României – valoroase si apreciate si peste hotare – sunt in mare masura expresia modului judicios in care au fost gospodarite si reprezinta deci dovada vie si de netagaduit a succesului principiilor aplicate in actul de gestionare a lor. Reamintim aici, pentru specialisti, si facem cunoscut publicului, primul principiu folosit in activitatea de gestionare a padurilor, formulat de G. L. Hartig, cu mai bine de 200 de ani in urma: „Administratiile silvice trebuie sa reglementeze taierile din paduri in asa fel incât generatiile viitoare sa poata avea de pe urma lor cel putin tot atâtea avantaje ca si generatia actuala”. Propunerile de modificare a Codului Silvic, sustinute si concertate, incalca, in primul rând acest principiu, si au scopul, de fapt, sa „solutioneze” cererea tot mai mare de masa lemnoasa, ceea ce va duce in cele din urma la „abdicarea de la principiul solidaritatii intre generatii, respectiv intre prezent si viitor" (J. Kostler: Kapitalismus und Forstwirtschaft)”, arata World Wide Fund in pozitia publicata pe site-ul organizatiei din România.
Codrul politic
Unul dintre comentatorii acestei pozitii arata ca unul dintre initiatorii modificarilor propuse pentru Codul Silvic este Corneliu Olar, care a mai adus o modificare legislatiei actuale din domeniu. Aceasta se referea la faptul ca exploatarea masei lemnoase poate fi facuta si de catre persoane fizice. De asemenea, se arata ca Olar ar fi in incompatibilitate, sau cel putin conflict de interese in ceea ce priveste calitatea sa de initiator al amendamentelor propuse pentru legea Ocolului Silvic. Aceasta deoarece este presedintele asociatiei proprietarilor de paduri din cinci comune, din judetul Alba. Asociatia Râul Mare a infiintat ocolul privat Horea-Apuseni unde ar fi sef de district chiar fiul parlamentarului.
Despre acesta din urma, comentatorul de pe site-ul românesc al WWF da chiar mai multe detalii interesante. „Fiul lui Olar Corneliu a fost pâna in 29.05.2011 asociat si administrator in procent de 50% la SC King Stone SRL, societatea care a deschis o cariera in fondul forestier proprietate publica a Comunei Horea. Terenul nu a fost scos din Fondul Forestier cu compensare prealabila si cu plata prealabila, asa cum cere Codul Silvic. SC King Stone SRL a dus piatra din aceasta cariera din Matisesti la un drum construit cu fonduri europene: in Trifesti. De sus in jos. Furt. Cineva a sesizat toata isprava, asa ca Olar Corneliu Dan, fiul d-lui deputat Olar Corneliu si sef de district peste cariera deschisa in fond forestier, a iesit din societate. Sesizarea a fost facuta de cineva in 24.05.2011, deci cu câteva zile inaintea iesirii lui Olar Corneliu Dan din SC King Stone SRL. Primarul Comunei Horea, proprietarul carierei, este un nepot de-al d-lui deputat Olar Corneliu. Aici este vorba de conflict de interese. Politia, Garda de Mediu si toate structurile au musamalizat totul. Desi lucrarile la cariera s-au oprit pentru o perioada, au continuat apoi cu aceeasi societate: SC King Stone SRL, al carui unic asociat si administrator a dus piatra – cu camionul proprietate, condus de fiul sau – la zidurile de protectia drumurilor auto din Vadu Motilor si inaintea urcarii barajului din Câmpeni si undeva de la Albac in sus”, arata comentatorul anonim. Legatura intre faptele expuse de acesta si proiectul de lege al carui initiator este Olar este faptul ca, prin actul normativ, in cazul terenurilor sub 0,2 hectare, scoaterile vor fi facute mult mai usor, infractiunea de ocupare a fondului forestier fiind stearsa cu buretele retroactiv.
Marin Escaladrian
